Promisiuni fără număr pentru creditul de urgență! Fermierii cer intervenția deputaților și a Ministerului Agriculturii

Asociația „Forța Fermierilor” a reiterat apelul către Parlament și Ministerul Agriculturii, exprimându-și nemulțumirea față de funcționarea ineficientă a Creditului de Urgență destinat agricultorilor. Reprezentanții asociației au evidențiat că, în ciuda promovării intense în mass-media de către ministrul agriculturii, acest program nu este funcțional pentru majoritatea agricultorilor care se confruntă cu dificultăți financiare.

Creditul de urgență a fost conceput cu garanții de stat și a fost prezentat ca o soluție salvatoare pentru producătorii agricoli mici și mijlocii care se află în îndatorări, cu întârzieri la plata creditelor bancare mai mari de 90 de zile și cu bilanțuri financiare negative. Totuși, susțin reprezentanții asociației, în cei trei săptămâni de la lansarea programului, sute de fermieri, în special din sudul țării, au fost refuzați verbal și în scris de către băncile comerciale, sub pretextul că aceștia au deja credite reeșalonate și indicatori financiari negativi.

Această situație a determinat Asociația „Forța Fermierilor” să solicite o intervenție urgentă din partea autorităților competente pentru a remedia problemele și a asigura accesul echitabil la acest credit vital pentru agricultori. Aceștia solicită o examinare atentă a criteriilor de acordare a creditului și luarea unor măsuri concrete pentru a asigura că fermierii cu adevărat în dificultate primesc sprijinul necesar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #credit #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie