PSRM își caută dreptate din nou la CCM, în privința candidatului propus de Maia Sandu

Fracțiunea parlamentară a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) va sesiza astăzi Curtea Constituțională (CCM), pentru a anula decretul președintei țării, Maia Sandu, prin care l-a desemnat candidat la funcția de prim-ministru pe Igor Grosu. Anunțul a fost făcut astăzi de către deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.

Potrivit lui Batrîncea, la consultările de ieri, de la Președinție, pe care le-a avut șefa statului Maia Sandu cu toate fracțiunile parlamentare, nu s-a discutat despre înaintarea lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru.

„Nimeni dintre participanții la consultări nu l-a înaintat pe domnul Grosu. Nu au existat în discuția noastră sinceră circumstanțe care să ducă la ideea că doamna președintă trebuie să-l înainteze pe domnul Grosu. Doamna președinte trebuie să se mai gândească odată și destul de bine dacă această înaintare a fost rațională. Îi vom solicita Curții Constituționale să constate abaterile de la norma legală în procedura de înaintare a domnului Igor Grosu. Considerăm că au fost încălcate iarăși prevederile constituționale”, a anunțat deputatul PSRM.

În cele din urmă, Vlad Batrîncea a mai declarat că, dacă era dorință sinceră de a dialoga și de a găsi soluții și înțelegeri cu PSRM, atunci președinta țării trebuia să pună în dezbateri decizia prin care la înaintat pe Igor Grosu la funcția de primi-ministru, înainte de a face public acest anunț, scrie realitatea.md.

Precizăm că, ieri, Maia Sandu a anunțat că-l înaintează la funcția de prim-ministru pe Igor Grosu, după consultările publice pe care le-a avut cu partidele politice, dar și reieșind din faptul că Mariana Durleșteanu, candidata PSRM a renunțat la această funcție.

#CC #canditarura #PRSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.