Comisia Europeană propune crearea unei adeverințe electronice verzi. Când ar putea fi gata

17 Mart. 2021, 15:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Mart. 2021, 15:04 // Actual //  MD Bani

Comisia Europeană propune miercuri crearea unei adeverințe electronice verzi pentru a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE, în timpul pandemiei de COVID-19, informează un comunicat al executivului comunitar.

Adeverința electronică verde va fi dovada că deținătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19.

Adeverințele vor fi disponibile gratuit, în format digital sau pe suport de hârtie, și vor include un cod QR și o semnătură digitală care să le garanteze securitatea și autenticitatea. Comisia Europeană (CE) va institui un portal pentru a se asigura că toate adeverințele pot fi controlate în întreaga UE și va sprijini statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a adeverințelor, scrie AGERPRES.

Statele membre au în continuare responsabilitatea de a decide ce restricții în materie de sănătate publică pot fi eliminate pentru călători, dar vor trebui să aplice aceste derogări în același mod călătorilor care dețin o adeverință electronică verde.

„Adeverința electronică verde oferă o soluție la nivelul UE pentru a garanta faptul că cetățenii UE beneficiază de un instrument digital armonizat menit să sprijine libera circulație în UE. Acesta este un mesaj pozitiv, care vine în sprijinul redresării economice”, a declarat vicepreședinta CE pentru valori și transparență, Vera Jourova.

„Principalele noastre obiective sunt acelea de a oferi un instrument ușor de utilizat, nediscriminatoriu și sigur, care să respecte pe deplin protecția datelor. Și depunem în continuare eforturi în direcția convergenței internaționale cu alți parteneri”, a adăugat ea, citată în comunicat.

„Deținerea unei adeverințe electronice verzi nu va constitui o condiție prealabilă pentru libera circulație, iar persoanele care nu dețin o astfel de adeverință nu vor face nicidecum obiectul unor discriminări. O abordare comună la nivelul UE ne va ajuta nu numai să restabilim treptat libera circulație în interiorul UE și să evităm fragmentarea, ci va fi și o șansă de a exercita o influență asupra standardelor mondiale și de a da un exemplu, întemeindu-ne pe valorile noastre europene, cum ar fi protecția datelor”, a afirmat la rândul său comisarul european pentru justiție, Didier Reynders.

Adeverința electronică verde va acoperi trei tipuri de adeverințe – adeverințele de vaccinare, adeverințele privind testarea pentru SARS-CoV-2 (prin teste RT-PCR sau teste antigenice rapide) și adeverințele pentru persoanele care s-au vindecat de COVID-19.

Comisia va institui un portal și va sprijini statele membre să dezvolte programe informatice pe care autoritățile să le poată utiliza pentru a verifica toate semnăturile de pe adeverințe în întreaga UE. Datele cu caracter personal ale deținătorilor de adeverințe nu sunt transmise către portal și nu sunt păstrate de statul membru care efectuează verificarea, precizează Bruxellesul.

Certificatele vor fi eliberate gratuit în limba sau limbile oficiale ale statului membru emitent, precum și în limba engleză.

În cazul în care un stat membru continuă să le solicite deținătorilor unei adeverințe electronice verzi să stea în carantină sau să efectueze un test, statul respectiv trebuie să notifice CE și toate celelalte state membre și să își argumenteze decizia de a fi luat astfel de măsuri.

Adeverințele vor include informații cum ar fi numele, data nașterii, data eliberării, informații relevante cu privire la vaccin, test sau vindecare și un identificator unic al adeverinței. Aceste date pot fi verificate numai pentru a confirma și a verifica autenticitatea și valabilitatea adeverințelor.

Adeverințele vor fi valabile în toate statele membre ale UE, iar Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția vor putea recurge la ele. Aceste adeverințe ar trebui să li se elibereze și cetățenilor țărilor terțe care își au reședința în UE și vizitatorilor care au dreptul de a călători în alte state membre.

Sistemul de adeverințe electronice verzi este o măsură temporară, ea urmând să fie suspendată de îndată ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) va declara sfârșitul urgenței la nivel internațional în domeniul sănătății cauzate de COVID-19.

Adeverințele ar putea fi gata la vară, însăpropunere trebuie să fie adoptată rapid de Parlamentul European și de Consiliul UE.

De asemenea, statele membre trebuie să pună în aplicare cadrul de încredere și standardele tehnice, convenite în cadrul rețelei de e-sănătate, pentru a asigura punerea în aplicare la timp a adeverințelor electronice verzi, interoperabilitatea acestora și respectarea deplină a protecției datelor cu caracter personal. Obiectivul este ca lucrările tehnice și propunerea să fie finalizate în lunile următoare.

06 Aug. 2026, 10:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2026, 10:55 // Actual //  bani.md

Trei păduri, izvoare, iaz și terenuri agricole – o zonă din centrul Republicii Moldova pe care localnicii o numesc ”inima regiunii”. Aici ar putea fi ridicat unul dintre cele mai mari centre de gestionare a deșeurilor din țară. Pentru autorități, proiectul reprezintă o soluție privind problema gunoiului. Pentru localnici – gunoiștea înseamnă distrugerea naturii, poluarea apei și, cel mai important, pericol pentru sănătate. Anenii Noi – în vecinătatea satelor Puhăceni și Șerpeni, Guvernul planifică să ridice o stație de prelucrare a deșeurilor. Va fi una modernă și nu va afecta ecologia regiunii, promit autoritățile centrale. Localnicii, însă, sunt de altă părere și cer să fie oprit proiectul.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădeală, spune că oamenii nu contestă necesitatea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor, ci modul în care a fost ales terenul. Potrivit lui, platforma ar urma să fie amenajată într-o zonă cu trei păduri, izvoare, ape subterane și terenuri agricole fertile.

„Spre marea noastră mirare, intenția Guvernului este de a deschide acest centru de managmenet al deșeurilor într-o locație extraordinar de pitorească, frumoasă și cu un landșaft peisajistic de importanță puternică pentru natură, în regiunea satelor Șărpeni, Speia, Puhăceni, Delacău, Dubăsarii Vechi, Bălăbănești, Corjova, Cobusca Veche, toate aceste sate ne mărginim cu terenul unde urmează să fie amenajat acest mare centru de management a deșeurilor”, afirmă edilul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădeală.

Edilul susține că autoritățile locale și locuitorii nu au fost consultați înainte de începerea investigațiilor în teren și spune că există riscul ca viitorul centru să afecteze mediul și resursele de apă din zonă.

„Nu am fost informați, să avem consultări, o reuniune referitor la accepțiune sau nu a localităților din regiune vizavi de deschiderea acestui centru de procesare a deșeurilor. Nu considerăm corect o astfel de abordare, să te apuci să faci cercetări, dar să nu iei în calcul părerea celor care locuiesc în această”, explică acesta.

Nemulțumirile sunt împărtășite și de locuitori. Aceștia spun că o astfel de investiție nu ar trebui amplasată lângă păduri și terenuri agricole și se tem că eventualele infiltrații sau scurgeri ar putea ajunge în Nistru și în apele subterane. Unii afirmă că sunt gata să protesteze pentru a împiedica realizarea proiectului.

Localnicii invocă și situația privind sănătatea populației. Ei susțin că raionul Anenii Noi înregistrează deja un număr ridicat de cazuri de cancer și se tem că un centru de gestionare a deșeurilor ar putea agrava situația.

Ce fel de gunoiște poate fi lângă pădure? Noi și așa păduri puține avem în Republica Moldova, dar încă și vor să amenajeze o gunoiște, de prelucrare a gunoiului. Nu sunt de acord. Din câte cunosc eu, statistic sunt multe sate care în care nu mai locuiesc, sau locuiesc o persoană, sunt sate părăsite, poate acolo ar fi o soluție, declară Ana Anghelcev, locuitoare a satului Puhăceni.

„Ce fel de ecologie e aici? Ce fel de natură? Degeaba mai punem păduri. Vrem un viitor frumos pentru țara noastră, dar la urmă o înecăm în gunoaie. Toți locuitorii sunt împotrivă. Nimeni nu a dat acord să facă gunoiște pe teritoriul satului nostru. Venind o ploaie grea toată apa aia de acolo vine în sat, nu vreau ca apa aia murdară să vină în satul meu natal. Nimeni nu e de acord cu așa ceva”, afirmă Boris Plămădeală, locuitor al satului Puhăceni.

„Oamenii nici nu au cuvinte, sunt categoric nu împotriva acestei gunoiști. Toți sunt categoric împotrivă pentru că în ultima vreme avem foarte multe boli precum cancer și anume pe raionul nostru. Cel mai mare număr suntem pe raion cu blonavi de cancer”, spune o altă locuitoare.

„Va fi dezastru, e strigător la cer. Nu cred cineva va fi de acord. Lumea deja vrea să se mobilizeze, să ieșim la o grevă pentru că asta e imposibil”, ne-a mai spus un localnic.

Consiliile locale din Puhăceni și Șerpeni, împreună cu Consiliul Raional Anenii Noi, au solicitat Ministerului Mediului suspendarea procedurii și reevaluarea deciziei privind amplasarea centrului.

Nemulțumiri există și în satul Speia, unde localnicii au adunat peste 250 de semnături împotriva proiectului și au transmis o petiție Ministerului Mediului.

„Aceste semnături dovedesc că noi suntem contra acesui proiect care este făcut de dumnealor și noi așteptăm răspunsul. Satele din partea aceasta de Nistrului, suntem indignați. Sigur că afectează, avem tineri, copilași, bătrâni bolnavi. Pe raionul Anenii Noi avem foarte multe cazuri de cancer, asta e din cauza aerului poluat… Avem o natură frumoasă, sperăm să fie luat în vedere acest lucru”, menționează Aliona Ceban, locuitoare a satului Speia, raionul Anenii Noi.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că autoritățile vor consulta comunitățile locale și administrațiile publice înainte de luarea unei decizii finale. Potrivit oficialului, proiectul va respecta standardele europene, iar înainte de începerea lucrărilor vor fi efectuate toate evaluările și analizele de mediu prevăzute de lege, astfel încât impactul asupra mediului să fie inexistent sau redus la minimum.

„Vom consulta comunitatea locală, autoritățile locale astfel încât să luăm cea mai bună decizie și să explicăm tuturor oamenilor care sunt beneficiile acestui proiect.  Scopul nostru este ca să facem evaluarea impactului așa cum este reglementat de lege, analizele de mediu, astfel incît să ne asigurăm că impactul nu va fi deloc”, a explicat oficialul.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei. Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, finanțat din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.