Putin s-a răzgândit! Nu mai vrea să lase conductele de gaz să ruginească. E dispus să reia livrările în Germania

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a oferit să reia livrările de gaz către Germania prin conducta Nord Stream 2, în contextul preţurilor ridicate la energie din Europa, creşteri care au fost parţial provocate de decizia Rusiei de a pune capăt livrărilor, informează vineri dpa, conform Agerpres.

Rusia este pregătită să pompeze 27 de miliarde de metri cubi de gaz pe an prin conductă, dar decizia aparţine Germaniei, le-a spus preşedintele Putin joi experţilor din aproximativ 40 de ţări, inclusiv Germania, prezenţi la un forum internaţional al Clubului de discuţii Valdai, organizat în staţiunea Soci de la Marea Neagră.

Potrivit companiei Nord Stream, în 2021 au fost livrate 59 de miliarde de metri cubi de gaz prin conducta Nord Stream 1.

Şeful statului rus a criticat din nou exploziile de anul trecut care au vizat conductelor Nord Stream, calificându-le drept “acte de terorism”.

Exploziile au fost înregistrate în apropierea insulei daneze Bornholm, pe 26 septembrie 2022. La scurt timp au fost descoperite patru scurgeri pe trei dintre cele patru linii ale conductelor. Conductele Nord Stream 1 şi 2 se întind, fiecare, ca o linie dublă subacvatică pe o distanţă de aproximativ 1.200 de kilometri între Rusia şi Germania. Nord Stream 1 a furnizat o parte semnificativă din gazul importat în Europa începând cu 2011. Niciuna din cele două conducte nu livra de fapt gaz la momentul atacului, pe fondul impasului energetic în care se afla relaţia dintre Uniunea Europeană şi Rusia ca urmare a războiului din Ucraina. La mai bine de un an de la explozii, încă nu este clar cine s-a aflat în spatele atacurilor.

Preşedintele Putin a acuzat joi din nou SUA că se află în spatele atacurilor, spunând că Washingtonul încearcă să îşi vândă propriul gaz în Europa.

În acelaşi timp, a mai spus Vladimir Putin, gazul rusesc a continuat să fie transportat zilnic prin Ucraina către Europa. Ucraina continuă să primească bani din Rusia pentru acest tranzit, a adăugat preşedintele rus, adăugând că atât ţara sa, cât şi Ucraina, adversari într-un război declanşat de Moscova în urmă cu mai bine de 19 luni, au beneficiat de vânzări.

Contractele de tranzit dintre Moscova şi Kiev expiră la sfârşitul anului viitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.