Putin s-a răzgândit! Nu mai vrea să lase conductele de gaz să ruginească. E dispus să reia livrările în Germania

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a oferit să reia livrările de gaz către Germania prin conducta Nord Stream 2, în contextul preţurilor ridicate la energie din Europa, creşteri care au fost parţial provocate de decizia Rusiei de a pune capăt livrărilor, informează vineri dpa, conform Agerpres.

Rusia este pregătită să pompeze 27 de miliarde de metri cubi de gaz pe an prin conductă, dar decizia aparţine Germaniei, le-a spus preşedintele Putin joi experţilor din aproximativ 40 de ţări, inclusiv Germania, prezenţi la un forum internaţional al Clubului de discuţii Valdai, organizat în staţiunea Soci de la Marea Neagră.

Potrivit companiei Nord Stream, în 2021 au fost livrate 59 de miliarde de metri cubi de gaz prin conducta Nord Stream 1.

Şeful statului rus a criticat din nou exploziile de anul trecut care au vizat conductelor Nord Stream, calificându-le drept “acte de terorism”.

Exploziile au fost înregistrate în apropierea insulei daneze Bornholm, pe 26 septembrie 2022. La scurt timp au fost descoperite patru scurgeri pe trei dintre cele patru linii ale conductelor. Conductele Nord Stream 1 şi 2 se întind, fiecare, ca o linie dublă subacvatică pe o distanţă de aproximativ 1.200 de kilometri între Rusia şi Germania. Nord Stream 1 a furnizat o parte semnificativă din gazul importat în Europa începând cu 2011. Niciuna din cele două conducte nu livra de fapt gaz la momentul atacului, pe fondul impasului energetic în care se afla relaţia dintre Uniunea Europeană şi Rusia ca urmare a războiului din Ucraina. La mai bine de un an de la explozii, încă nu este clar cine s-a aflat în spatele atacurilor.

Preşedintele Putin a acuzat joi din nou SUA că se află în spatele atacurilor, spunând că Washingtonul încearcă să îşi vândă propriul gaz în Europa.

În acelaşi timp, a mai spus Vladimir Putin, gazul rusesc a continuat să fie transportat zilnic prin Ucraina către Europa. Ucraina continuă să primească bani din Rusia pentru acest tranzit, a adăugat preşedintele rus, adăugând că atât ţara sa, cât şi Ucraina, adversari într-un război declanşat de Moscova în urmă cu mai bine de 19 luni, au beneficiat de vânzări.

Contractele de tranzit dintre Moscova şi Kiev expiră la sfârşitul anului viitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi transformată în Societatea pe Acțiuni „CFM-Infra”, cu capital integral de stat, până la 31 decembrie 2026. Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege care reglementează reorganizarea și transferul patrimoniului, al datoriilor și al obligațiilor față de salariați către noua societate.

Reorganizarea nu presupune privatizarea întreprinderii sau transferul controlului infrastructurii feroviare către persoane private. Statul va deține integral acțiunile „CFM-Infra”, iar infrastructura feroviară va rămâne sub controlul său.

Reforma urmărește separarea administrării infrastructurii de activitatea de transport de pasageri și mărfuri. Procesul a început odată cu înființarea SA „Calea Ferată din Moldova Pasageri și Marfă”, iar transformarea întreprinderii de stat în „CFM-Infra” va permite funcționarea distinctă a celor două activități, cu reguli și mecanisme de finanțare adaptate fiecăreia.

Documentul prevede că noua societate va deveni succesoarea CFM în toate drepturile și obligațiile. Aceasta va prelua inclusiv eventualele restanțe față de bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale și fondurile de asigurare medicală, precum și obligațiile aferente împrumuturilor externe recreditate. Existența datoriilor nu va putea împiedica inițierea sau finalizarea reorganizării.

Totodată, transformarea întreprinderii nu va fi condiționată de efectuarea unui control fiscal prealabil. Serviciul Fiscal de Stat își va păstra dreptul de a verifica activitatea inclusiv după reorganizare, iar obligațiile fiscale constatate ulterior vor reveni societății succesoare.

Creditorii vor fi notificați în termen de cinci zile de la publicarea avizului privind inițierea procedurii. Ei vor putea solicita garanții sau alte măsuri de protecție a creanțelor în termen de zece zile de la publicarea avizului. Documentul limitează însă posibilitatea blocării reorganizării: instanța o va putea suspenda doar dacă un creditor demonstrează existența unui prejudiciu grav, real și iminent, care nu poate fi remediat prin măsurile de protecție prevăzute.

În cazul salariaților transferați, „CFM-Infra” va prelua drepturile și obligațiile din contractele individuale de muncă și din contractul colectiv în vigoare. Documentul prevede și că eventualele disponibilizări vor trebui efectuate conform legislației muncii.

Agenția Proprietății Publice va coordona reorganizarea, inclusiv inventarierea, delimitarea și evaluarea patrimoniului. Bunurile cu un statut juridic neclar vor fi înscrise într-un inventar provizoriu și nu vor putea fi vândute, gajate sau incluse în capitalul social până la clarificarea și înregistrarea drepturilor asupra lor. Pe întreaga durată a procedurii, autoritățile și întreprinderea vor trebui să asigure continuitatea transportului feroviar și funcționarea infrastructurii.

Reorganizarea are loc în contextul unor datorii importante: potrivit datelor pentru sfârșitul lunii august 2026, prezentate în Parlament, CFM avea obligații de 248,65 milioane de lei față de bugetul public național, datorii comerciale de 185,77 milioane de lei și angajamente externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei, însă nu mai înregistra restanțe salariale.