Putin s-a răzgândit! Nu mai vrea să lase conductele de gaz să ruginească. E dispus să reia livrările în Germania

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a oferit să reia livrările de gaz către Germania prin conducta Nord Stream 2, în contextul preţurilor ridicate la energie din Europa, creşteri care au fost parţial provocate de decizia Rusiei de a pune capăt livrărilor, informează vineri dpa, conform Agerpres.

Rusia este pregătită să pompeze 27 de miliarde de metri cubi de gaz pe an prin conductă, dar decizia aparţine Germaniei, le-a spus preşedintele Putin joi experţilor din aproximativ 40 de ţări, inclusiv Germania, prezenţi la un forum internaţional al Clubului de discuţii Valdai, organizat în staţiunea Soci de la Marea Neagră.

Potrivit companiei Nord Stream, în 2021 au fost livrate 59 de miliarde de metri cubi de gaz prin conducta Nord Stream 1.

Şeful statului rus a criticat din nou exploziile de anul trecut care au vizat conductelor Nord Stream, calificându-le drept “acte de terorism”.

Exploziile au fost înregistrate în apropierea insulei daneze Bornholm, pe 26 septembrie 2022. La scurt timp au fost descoperite patru scurgeri pe trei dintre cele patru linii ale conductelor. Conductele Nord Stream 1 şi 2 se întind, fiecare, ca o linie dublă subacvatică pe o distanţă de aproximativ 1.200 de kilometri între Rusia şi Germania. Nord Stream 1 a furnizat o parte semnificativă din gazul importat în Europa începând cu 2011. Niciuna din cele două conducte nu livra de fapt gaz la momentul atacului, pe fondul impasului energetic în care se afla relaţia dintre Uniunea Europeană şi Rusia ca urmare a războiului din Ucraina. La mai bine de un an de la explozii, încă nu este clar cine s-a aflat în spatele atacurilor.

Preşedintele Putin a acuzat joi din nou SUA că se află în spatele atacurilor, spunând că Washingtonul încearcă să îşi vândă propriul gaz în Europa.

În acelaşi timp, a mai spus Vladimir Putin, gazul rusesc a continuat să fie transportat zilnic prin Ucraina către Europa. Ucraina continuă să primească bani din Rusia pentru acest tranzit, a adăugat preşedintele rus, adăugând că atât ţara sa, cât şi Ucraina, adversari într-un război declanşat de Moscova în urmă cu mai bine de 19 luni, au beneficiat de vânzări.

Contractele de tranzit dintre Moscova şi Kiev expiră la sfârşitul anului viitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.