Putin s-a răzgândit! Nu mai vrea să lase conductele de gaz să ruginească. E dispus să reia livrările în Germania

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a oferit să reia livrările de gaz către Germania prin conducta Nord Stream 2, în contextul preţurilor ridicate la energie din Europa, creşteri care au fost parţial provocate de decizia Rusiei de a pune capăt livrărilor, informează vineri dpa, conform Agerpres.

Rusia este pregătită să pompeze 27 de miliarde de metri cubi de gaz pe an prin conductă, dar decizia aparţine Germaniei, le-a spus preşedintele Putin joi experţilor din aproximativ 40 de ţări, inclusiv Germania, prezenţi la un forum internaţional al Clubului de discuţii Valdai, organizat în staţiunea Soci de la Marea Neagră.

Potrivit companiei Nord Stream, în 2021 au fost livrate 59 de miliarde de metri cubi de gaz prin conducta Nord Stream 1.

Şeful statului rus a criticat din nou exploziile de anul trecut care au vizat conductelor Nord Stream, calificându-le drept “acte de terorism”.

Exploziile au fost înregistrate în apropierea insulei daneze Bornholm, pe 26 septembrie 2022. La scurt timp au fost descoperite patru scurgeri pe trei dintre cele patru linii ale conductelor. Conductele Nord Stream 1 şi 2 se întind, fiecare, ca o linie dublă subacvatică pe o distanţă de aproximativ 1.200 de kilometri între Rusia şi Germania. Nord Stream 1 a furnizat o parte semnificativă din gazul importat în Europa începând cu 2011. Niciuna din cele două conducte nu livra de fapt gaz la momentul atacului, pe fondul impasului energetic în care se afla relaţia dintre Uniunea Europeană şi Rusia ca urmare a războiului din Ucraina. La mai bine de un an de la explozii, încă nu este clar cine s-a aflat în spatele atacurilor.

Preşedintele Putin a acuzat joi din nou SUA că se află în spatele atacurilor, spunând că Washingtonul încearcă să îşi vândă propriul gaz în Europa.

În acelaşi timp, a mai spus Vladimir Putin, gazul rusesc a continuat să fie transportat zilnic prin Ucraina către Europa. Ucraina continuă să primească bani din Rusia pentru acest tranzit, a adăugat preşedintele rus, adăugând că atât ţara sa, cât şi Ucraina, adversari într-un război declanşat de Moscova în urmă cu mai bine de 19 luni, au beneficiat de vânzări.

Contractele de tranzit dintre Moscova şi Kiev expiră la sfârşitul anului viitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cel de-al doilea reactor al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, România, nu va mai fi oprit, după ce Nuclearelectrica a revenit asupra deciziei anunțate miercuri seara. Specialiștii centralei au analizat în timpul nopții parametrii de funcționare și au stabilit că Unitatea 2 poate continua să producă energie în condiții de siguranță.

„SN Nuclearelectrica SA anunță că Unitatea 2 a CNE Cernavodă va rămâne conectată la Sistemul Energetic Național întrucât, ca urmare a analizei parametrilor de operare și a echipamentelor Unității 2 realizată de specialiștii CNE Cernavodă în noaptea de 29 spre 30 iulie 2026, s-a constatat că parametrii de operare permit continuarea operării Unității 2 în condiții de siguranță”, a transmis compania.

Potrivit Nuclearelectrica, evoluția parametrilor-cheie a fost stabilă pe parcursul nopții, ceea ce permite menținerea temporară în funcțiune a reactorului. Situația rămâne însă fragilă din cauza nivelului scăzut al Dunării.

Compania precizează că funcționarea reactoarelor este monitorizată permanent, inclusiv în baza procedurilor speciale aplicabile în perioadele de secetă. Atât timp cât parametrii permit respectarea tuturor normelor de securitate nucleară, Unitatea 2 va continua să livreze energie în sistemul energetic al României.

Totuși, decizia se poate schimba în orice moment. Nuclearelectrica avertizează că, având în vedere situația actuală și prognozele hidrologice privind nivelul Dunării, oprirea Unității 2 „poate fi necesară în orice moment”, în funcție de eventualele scăderi suplimentare ale nivelului apei și de efectele acestora asupra sistemelor centralei.

Unitatea 1 rămâne, în schimb, oprită. Potrivit companiei, reactorul va fi menținut „în stare oprită sigură” până când nivelul Dunării va permite reconectarea sa la Sistemul Energetic Național în condiții de siguranță.

Cele două unități de la Cernavodă asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Oprirea simultană a acestora ar fi însemnat retragerea din sistem a unei capacități de aproximativ 1 400 MW, situație care ar fi putut crește necesarul de energie din alte surse, inclusiv din import.

Problemele de la Cernavodă au provocat îngrijorări și în Republica Moldova. Ministerul Energiei de la Chișinău a avertizat că reducerea semnificativă a debitelor Dunării afectează producția de energie în regiune și poate duce temporar la diminuarea capacităților disponibile, creșterea necesarului de import și o volatilitate mai mare a prețurilor.

Autoritățile din Republica Moldova au recomandat populației să utilizeze responsabil energia electrică, în special în orele de consum maxim. Republica Moldova procură, în funcție de necesarul de consum și de condițiile comerciale, aproximativ 10–15% din energia electrică necesară de pe piața administrată de OPCOM.