Radu Albot a făcut surpriza primului tur Australian Open, depășind tenismanul nr. 13 mondial. De cine va da în turul doi

09 Feb. 2021, 14:29
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
09 Feb. 2021, 14:29 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Tenismanul moldovean Radu Albot a făcut surpriza primului tur al turneului Australian Open 2021, depășindu-l pe spaniolul Roberto Bautista Agut. Partea surprinzătoare e că cel mai bun tenisman moldovean, actualmente clasat pe poziția 85 în clasamentul ATP și cea mai bună poziție ocupată vreodată – 39, l-a depășit pe spaniolul actualmente plasat pe poziția 113 și cea mai bună poziție ocupată vreodată – 9. Astfel, Albot s-a calificat în turul doi.

„Astăzi am reușit calificarea în al doilea tur la Australian Open 2021, după ce l-am învins pe titratul spaniol Roberto Bautista Agut (nr. 13 mondial), scor – 6-7 6-0 6-4 7-6”, a scris Radu Albot pe pagina sa de Facebook.

În turul doi, care se va desfășura pe 11 februarie, Radu Albot îl va întâlni pe reprezentantul țării gazde, australianul Christopher O’Connell, care la fel a făcut una dintre surprizele primului tur.

O’Connell este actualmente plasat pe poziția 121 în clasamentul ATP, iar cea mai bună poziție ocupată de acesta a fost 111. În primul tur acesta l-a depășit de germanul Jan-Lennard Struff, plasat pe poziția 37 și cea mai bună clasare 29

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.