Războiul a prăbușit vânzările de automobile din Rusia. Scădere de aproape 60%

Vânzările de automobile în Rusia s-au prăbușit cu 58,8% în 2022, a anunțat joi Asociația Întreprinderilor Europene (AEB), în condițiile în care industria continuă să se resimtă de pe urma impactului sancțiunilor occidentale impuse Moscovei, scrie Reuters.

Mai mulți producători auto ruși au suspendat producția pentru anumite perioade de timp anul trecut, în condițiile în care industria s-a străduit să se aprovizioneze cu piese și să stabilească noi lanțuri de aprovizionare după impunerea sancțiunilor din cauza acțiunilor militare ale Moscovei în Ucraina.

Producători auto occidentali importanți, precum Renault, au părăsit, de asemenea, piața, ceea ce a făcut ca industria – care înainte se baza foarte mult pe investițiile occidentale și pe echipamentele de înaltă tehnologie – să fie una dintre cele mai afectate de consecințele deciziei Rusiei de a trimite zeci de mii de soldați în Ucraina.

La un moment dat, principalul producător AvtoVaz vindea mașini Lada fără airbaguri sau sisteme de frânare antiblocare (ABS) din cauza lipsei de piese.

Vânzările totale de mașini pentru anul în curs au fost de 687.370, față de peste 1,6 milioane în 2021, a precizat AEB. În luna decembrie, vânzările au scăzut cu 50,2%.

Organismul industrial a prognozat că vânzările vor urca cu 12% în 2023, la aproximativ 770.000 de vehicule.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzari #automobile #scadere #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.