RECORD. Moldova înregistrează cel mai mare preț la energia electrică, carburanți și gaze din ultimii 10 ani

18 Oct. 2021, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Oct. 2021, 11:15 // Actual //  bani.md

În nouă luni ale anului 2021 scumpirile din domeniul energetic au constituit 12,5%, iar până la sfârșitul anului estimările arată că scumpirile vor ajunge la 16%, cea ce reprezintă valoarea maximă din ultimii 10 ani.

”Cel mai mult inflația energetică a fost influențată de creșterea prețurilor la produsele petroliere cu 31,8% în primele 9 luni ale anului. Totodată prețul la energia electrică pentru consumatorii casnici s-a redus cu 8,3%, iar la gazele naturale tarifele au rămas neschimbate până în prezent”, constată economistul, Veaceslav Ioniță.

Creșterea prețurilor la resursele energetice din acest an au loc după o scădere pronunțată din 2020 cu 10,4% și o menținere relativ stabilă în ultimii 8 ani.

În anul 2020 inflația energetică a scăzut datorită reducerii prețurilor la produsele petroliere cu 16,6% și scăderea tarifelor la energia electrică cu 8.9%.

Potrivit lui Ioniță, această stabilitate a prețurilor din ultimii ani a determinat scăderea poverii energetice a Moldovei, care este determinată ca Importul de Resurse energetice raportate la PIB. Astfel până în 2015 Moldova importa resurse energetice egale cu 12-15% din PIB, iar în 2020 acest indicator a ajuns la minimul istoric de doar 4,8% din PIB. În condițiile celor mai proaste evoluții, povara energetică a Moldovei riscă să ajungă la 10,4%, cea ce este de două ori mai mult decât în 2020, însă comparabil cu situația de până în 2015.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.