Record pe piața imobiliară! Un apartament nou de 70 de metri pătrați a ajuns la 139.500 euro

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.

Comparativ istoric, cea mai mare creștere trimestrială s-a înregistrat în 2008 – 14,5%, iar în 2025 media a urcat la 18,4%, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Analizând perioada 2005–2025, expertul arată că prețurile la apartamente au crescut, în medie, cu 5,5% anual, iar jumătate din scumpiri au avut loc în primul trimestru al fiecărui an.

În 2024, un metru pătrat de apartament nou costa în medie 1.512 euro, iar în blocurile vechi – 1.043 euro. În trimestrul doi al anului curent, media a ajuns la 1.993 euro/m² pentru locuințele noi și 1.390 euro/m² pentru cele vechi. Astfel, un apartament nou de 70 m² costă astăzi în medie 139,5 mii euro, iar unul vechi – 97,3 mii euro.

Pentru un credit ipotecar de 20 de ani, cu avans de 30%, o familie din Chișinău are nevoie în prezent de 78% din venitul lunar pentru a plăti rata unui apartament nou de 70 m² – un nivel similar cu cel din primul trimestru al anului (79%). Spre comparație, în 2008 erau necesare 314% din venitul lunar, iar în 2019 – doar 62%.

În termeni de salarii medii anuale, pentru a cumpăra un apartament de 70 m² în Chișinău sunt necesare 14,8 salarii medii – mai mult decât în Amsterdam (15,8), Bratislava (14,6), Praga (14,3) sau Belgrad (12,8). Expertul subliniază că problema nu ține de prețul foarte mare al locuințelor, ci de nivelul scăzut al salariilor în Republica Moldova.

Până în 2021, peste 90% din apartamentele noi se construiau în Chișinău. În 2024, pentru prima dată, s-a edificat mai mult spațiu locativ în afara capitalei (133 mii m²) decât în interiorul acesteia (126 mii m²). Potrivit lui Ioniță, această schimbare explică o parte din dezechilibrele actuale de pe piața imobiliară, unde cererea mare și oferta limitată alimentează creșterile de prețuri.

„70% din avuția moldovenilor este plasată în imobile. Toate economiile sunt în apartamente, ceea ce face piața extrem de sensibilă la orice dezechilibru”, a conchis analistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a propus Slovaciei să sisteze livrările de gaze și energie electrică către Ucraina, ca măsură de răspuns la atacurile armatei ucrainene asupra conductei de petrol „Drujba”. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu premierul slovac Robert Fico, transmite TASS.

„Ucraina primește un volum semnificativ de resurse energetice prin vecinii săi din Europa de Est. Închideți livrările de gaze pe rute de revers, opriți livrările de electricitate și ei vor înțelege imediat că există limite în încălcarea intereselor altora”, a afirmat Putin.

Robert Fico a anunțat că va ridica subiectul securității conductei „Drujba” la discuțiile pe care le va avea cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe 5 septembrie.

Slovacia este unul dintre principalii furnizori de gaze pentru Ucraina prin sistemul de revers. În februarie 2025, Kievul a importat 7,3 milioane m³ de gaze din Slovacia, 7,1 milioane m³ din Ungaria și 1,8 milioane m³ din Polonia. De asemenea, Slovacia se numără printre cei mai mari exportatori de energie electrică către Ucraina. În martie, Kievul a importat 272 GWh de electricitate, dintre care 19% din Slovacia, 42% din Ungaria, 18% din Polonia și 16% din România.

Conducta de petrol „Drujba”, prin care Slovacia și Ungaria continuă să primească petrol rusesc, a fost atacată de patru ori în august de către armata ucraineană pe teritoriul Rusiei. În trei cazuri, atacurile au dus la întreruperea temporară a livrărilor. În replică, premierul ungar Viktor Orbán l-a acuzat pe Zelenski de „șantaj”, după ce liderul ucrainean a sugerat că existența conductei depinde de poziția Budapestei în negocierile privind aderarea Ucrainei la UE.