Prăbușire pe șine: exporturile feroviare de cereale s-au redus la doar 4%

În 2024, peste 1,25 milioane tone de cereale au fost expediate pe cale fluvială, în special prin Portul Giurgiulești, dar și prin Ungheni. Ponderea transportului naval în total exporturi a urcat de la 30% în 2022, la 43% în 2023, 54% în 2024 și a atins 70% în primul semestru din 2025. Rija notează că această creștere a fost impulsionată de tarifele mult mai mici: dacă în august 2023 transportul Giurgiulești–Constanța costa în medie 45 USD/tonă, în prezent prețul a coborât la doar 15 USD/tonă.

Deși volumul exporturilor directe pe șosea a scăzut puternic – de la 51% în 2021 la 26% în prima jumătate a lui 2025 – transportul rutier rămâne vital pentru alimentarea porturilor. În 2024, pe șosea au fost exportate 800 mii tone de cereale, iar în primele șase luni din 2025 doar 183 mii tone. Tarifele au scăzut la rândul lor, de la 50 euro/tonă (2023) la 30 euro/tonă (2025) pentru o distanță de 300 km. Camioanele sunt însă preferate pentru oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță), expediate pe distanțe mai scurte spre Bulgaria și România.

Cel mai puternic declin îl înregistrează transportul feroviar, afectat de infrastructura deficitară și lipsa de competitivitate. În 2023 prin calea ferată s-au exportat 460 mii tone, dar în 2024 volumul s-a redus la 254 mii tone, iar în primele șase luni din 2025 a ajuns la doar 31 mii tone – adică 4% din totalul exporturilor. Probleme precum ecartamentul larg incompatibil cu UE, lipsa locomotivelor și vagoanelor specializate sau timpii mari de așteptare fac transportul feroviar neatractiv.

Portul și punctele vamale din zona Giurgiulești concentrează astăzi cele mai mari volume de export, cu 1,56 milioane tone de cereale tranzitate în 2024 și 580 mii tone doar în primul semestru din 2025. Punctele rutiere Leușeni și Sculeni, deși rămân importante pentru legătura cu România, au înregistrat scăderi: -39% la Leușeni și -26% la Sculeni în 2024.

Potrivit economistului Iurie Rija, exporturile de cereale ale Moldovei se află într-un proces de reconfigurare logistică profundă. Transportul naval a devenit dominant și eficient, rutierul s-a retras spre un rol de suport, iar feroviarul a ajuns la un nivel marginal. „Fără investiții urgente în infrastructura de cale ferată și fără o mai bună interconectare multimodală, exporturile rămân vulnerabile la riscuri climatice, blocaje logistice și geopolitice”, avertizează Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porturi #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi