Reformă cu toporul la CFM: 1.000 de angajați concediați, abia apoi s-au achitat salariile

25 Iul. 2025, 14:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Iul. 2025, 14:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) anunță că a reușit să achite integral toate plățile salariale restante pentru aproximativ 1.000 de foști angajați, datorită unui sprijin financiar de 50 de milioane de lei oferit de Guvernul Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat oficial, este vorba despre persoane care au fost concediate la atingerea vârstei de pensionare sau care au părăsit instituția din proprie inițiativă. Plata acestor datorii salariale marchează un moment important în eforturile de redresare economică și financiară ale CFM, după ani de criză și dificultăți structurale.

„Achitarea integrală a plăților salariale acestor categorii de personal este un pas important în remedierea situației economico-financiare a întreprinderii”, menționează administrația CFM.

În paralel, întreprinderea a reușit să reducă semnificativ cheltuielile salariale. Dacă în ianuarie 2025 era necesar un fond de 42,5 milioane lei pentru acoperirea salariilor, în iunie sumele necesare au scăzut la 29 milioane lei, ceea ce reprezintă o economie de 13,5 milioane lei doar la acest capitol.

CFM precizează că, în ultimele două luni, angajații au primit trei salarii restante – pentru lunile noiembrie și decembrie 2024, precum și pentru ianuarie 2025 – un semnal că întreprinderea reușește să recupereze decalajele salariale.

Creșterea veniturilor este atribuită și unei strategii logistice mai flexibile, tarife atractive pentru parteneri, dar și unei gestionări mai eficiente a resurselor. Astfel, încasările lunare au crescut de la circa 27 milioane lei la începutul anului, la 57 milioane lei în luna iunie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.