Se umflă balonul imobiliar? Moldovenii se îndatorează pe viață, în timp ce tranzacțiile s-au prăbușit

25 Iul. 2025, 13:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Iul. 2025, 13:01 // Actual //  Ursu Victor

Piața imobiliară din Republica Moldova trece printr-o perioadă paradoxală, în care volumul creditelor ipotecare atinge maxime istorice, în timp ce numărul tranzacțiilor comerciale cu apartamente se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani. Această discrepanță semnalează posibile dezechilibre și incertitudini majore în sector, susține economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

Potrivit acestuia, dacă ritmul actual se menține, anul 2025 s-ar putea încheia cu peste 9.000 de credite ipotecare acordate – un record absolut pentru Republica Moldova. Doar în prima jumătate a anului au fost acordate 4.400 de credite ipotecare, iar volumul total al finanțărilor a ajuns la 5,7 miliarde de lei, comparativ cu 8,2 miliarde în tot anul 2024. Spre comparație, în 2015-2016, volumul anual era de doar 500 de milioane de lei.

În paralel, în ciuda acestei avalanșe de împrumuturi, numărul tranzacțiilor cu apartamente în municipiul Chișinău a scăzut dramatic: de la 38.500 în 2019, la doar 23.700 în 2024, și doar 8.000 înregistrate în prima jumătate a anului curent. Valoarea anualizată a tranzacțiilor abia ar atinge 21.100 – unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii.

„Se observă un fenomen ciudat: crește volumul creditelor, dar se vând tot mai puține locuințe. O parte dintre aceste împrumuturi sunt contractate în afara Chișinăului, iar unele sunt utilizate în scopuri diferite – prin gajarea imobilelor sau pentru a justifica venituri nedeclarate, transformate apoi în credite ipotecare”, explică Ioniță.

Un alt factor care inhibă tranzacțiile este creșterea accelerată a prețurilor. Dacă în 2015 prețul mediu al unui metru pătrat era de 595 de euro, în 2025 acesta a ajuns la 1.905 euro – o triplare în 10 ani. Doar între începutul lui 2024 și începutul lui 2025, prețul a crescut de la 1.435 la 1.905 euro/mp.

În același timp, dobânda medie la creditele ipotecare rămâne una dintre cele mai scăzute din ultimii ani – 7,2% în trimestrul II din 2025 – ceea ce alimentează cererea de împrumuturi. În ciuda creșterii ratei de bază de către BNM, creditele ipotecare nu s-au scumpit semnificativ. „Este un paradox: ratele cresc pentru alte produse bancare, dar ipotecarele rămân atractive. Acest lucru îi determină pe mulți să se împrumute, chiar dacă nu întotdeauna pentru achiziția de locuințe”, explică analistul.

O situație specială o reprezintă programul guvernamental „Prima Casă”. Aici, băncile sunt obligate să aplice un plafon bazat pe dobânzile la depozitele pe termen scurt. Potrivit expertului, acest mecanism este inadecvat în perioade de instabilitate economică, generând distorsiuni pe piața creditării. În prezent, de exemplu, dobânzile la depozite de 6-12 luni sunt de 13,6%, în timp ce băncile oferă credite ipotecare la 12,8%, ceea ce duce la marje negative.

Ioniță mai subliniază că mărimea medie a unui credit ipotecar a crescut semnificativ – de la 20.000 euro în 2015 la peste 67.000 euro în 2025. În raport cu salariile, un credit ipotecar echivala cu 8 ani de muncă în 2015, iar acum a revenit la 7–7,7 ani, după un minim de 5,4 ani în 2020.

Pe fundalul acestui boom al creditelor, sectorul construcțiilor devine tot mai atractiv pentru bănci. În prezent, 26,8% din portofoliul total de credite al băncilor este direcționat spre construcții, comparativ cu doar 6,4% în 2004.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, piața imobiliară moldovenească este într-o fază de „creditare accelerată cu tranzacții în derivă”, marcată de acces facil la bani, dar o frână serioasă pusă de prețuri, reglementări și incertitudine economică. „Nu mai cunosc o altă piață din Republica Moldova care să înregistreze o creștere reală, lună de lună, de 3% ca în cazul creditelor ipotecare”, a concluzionat expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.