Regele cerealelor și oligarhul Sheriff controlează robinetul cu ulei al Moldovei

Uleiul de floarea-soarelui rămâne unul dintre cele mai importante produse agroalimentare din comerțul exterior al Republicii Moldova, cu un rol strategic în contextul integrării europene și al volatilității geopolitice din regiune. Analiza economistul Iurie Rija, scoate la iveală dezechilibre între importuri și exporturi, diferențe semnificative de preț și o piață dominată de un număr restrâns de companii.

În iulie 2025, Republica Moldova a înregistrat un volum total de comerț cu ulei de floarea-soarelui de 2.087 tone, în valoare de 48,6 milioane lei. Din acest total, importurile au reprezentat 59% din volum și 69% din valoare, în timp ce exporturile au acoperit doar 41% din volum și 31% din valoare. Diferențele de preț sunt semnificative: uleiul importat a costat în medie 27,3 lei/kg, în timp ce exporturile au fost valorificate la doar 17,5 lei/kg.

Moldova importă aproape exclusiv ulei alimentar – 1.224 tone, în valoare de 33,5 milioane lei. 78% din acest volum provine din Ucraina, urmată de Rusia (19%) și România (3%). Deși livrează cel mai puțin, România furnizează cel mai scump ulei – 36,4 lei/kg, semn că este vorba de produse premium sau specializate.

În schimb, Moldova exportă preponderent ulei alimentar (641 tone), în special în România (81% din volum) și Bulgaria (19%). Media prețurilor de export diferă: 19,1 lei/kg pentru România și 27,4 lei/kg pentru Bulgaria, ceea ce reflectă diferențele în cerere și standarde de calitate.

Exportul de ulei tehnic (222 tone, exclusiv spre România) este gestionat integral de compania FLOAREA SOARELUI SA, la un preț de 8,2 lei/kg, reflectând utilizarea sa în industrie, unde nu se aplică aceleași cerințe de calitate ca în cazul uleiului alimentar.

Din cele 19 companii implicate în import, FLOAREA SOARELUI SA (conrolată de milionarul Vaja Jhashi și care controlează 70% din piața cerealelor n.a) deține o cotă de 25% din volum, urmată de SHERIFF SRL (19%) (contolat de milionaru ldin stânga Nistrului, Victor Gulan n.a). Prețurile negociate de acești mari actori sunt sub media pieței, ceea ce indică strategii de aprovizionare eficiente. În schimb, micii importatori, cu volume reduse, plătesc semnificativ mai mult – până la 35,3 lei/kg.

În ceea ce privește exporturile, doar 6 companii activează în domeniu. Liderul este din nou FLOAREA SOARELUI SA, cu 34% din volum, urmată de GT OSADCIUC VICTOR și VI OIL AGRO SRL, ultima având o poziționare în segmentul premium, cu un preț mediu de export de 27,4 lei/kg.

Potrivit lui Iurie Rija, Moldova joacă un rol intermediar în lanțul regional de aprovizionare cu ulei de floarea-soarelui: importă materie primă procesată scump și exportă mai ieftin, în volume mai mici, ceea ce indică o dependență ridicată de surse externe și o valoare adăugată internă insuficientă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja jhashi #ulei #sheriff #importuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prim-ministrul Vasile Tofan a avut o întrevedere cu reprezentanta permanentă a Fondului Monetar Internațional în Republica Moldova, Svetlana Cerović, în cadrul căreia au fost discutate situația fiscal-bugetară, reformele economice și măsurile necesare pentru consolidarea finanțelor publice.

Premierul a declarat că discuția cu reprezentanta FMI a fost una „foarte directă și deschisă”, iar Guvernul este hotărât să reducă dezechilibrul bugetar, chiar dacă acest lucru va presupune adoptarea unor decizii dificile.

„Am vorbit fără ocolișuri despre situația bugetară și despre ce avem de făcut pentru a o îmbunătăți. Suntem hotărâți să reducem dezechilibrul bugetar și știm că asta va cere inclusiv decizii curajoase”, a declarat Tofan.

Printre măsurile discutate se numără reforma fiscală, reducerea costurilor administrative ale statului, simplificarea și comasarea unor structuri și agenții care se suprapun sau nu mai sunt eficiente.

Premierul a vorbit și despre necesitatea unei administrări mai eficiente a patrimoniului public. Potrivit lui, companiile de stat trebuie să devină mai eficiente, iar în cazurile în care statul nu are un motiv clar să rămână proprietar, pot fi lansate procese de privatizare transparente și competitive.

Guvernul mizează ca asemenea privatizări să atragă investiții private și să contribuie la creșterea productivității economiei.

Un alt subiect important al discuțiilor a fost costul ridicat al finanțării statului. Tofan și reprezentanta FMI au analizat modalități de gestionare mai eficientă a datoriei publice, inclusiv prin folosirea mai bună a surselor externe de finanțare și reducerea costurilor asociate deservirii datoriei.

„Disciplina bugetară nu este un scop în sine. Avem nevoie de ea pentru a putea investi mai mult acolo unde contează – în oameni, infrastructură și dezvoltarea economiei – fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a declarat premierul.

Părțile au convenit să continue dialogul dintre Guvern și FMI, inclusiv prin utilizarea expertizei Fondului în elaborarea și implementarea reformelor.

„Avem nevoie de parteneri care să ne ajute cu expertiză, dar deciziile și responsabilitatea pentru reforme ne aparțin”, a mai spus Tofan.

Anterior, Republica Moldova a ajuns la o înțelegere la nivel de experți cu FMI privind un nou program de cooperare, însă acesta nu prevede finanțare.

Ultimul program cu Fondul Monetar Internațional a expirat la sfârșitul lunii octombrie 2025. Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultimele două tranșe, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari, pe fondul neîndeplinirii mai multor angajamente, inclusiv în domeniul disciplinei fiscal-bugetare și al controlului cheltuielilor publice.

#tofan #bani #FMI