Regele cerealelor și oligarhul Sheriff controlează robinetul cu ulei al Moldovei

Uleiul de floarea-soarelui rămâne unul dintre cele mai importante produse agroalimentare din comerțul exterior al Republicii Moldova, cu un rol strategic în contextul integrării europene și al volatilității geopolitice din regiune. Analiza economistul Iurie Rija, scoate la iveală dezechilibre între importuri și exporturi, diferențe semnificative de preț și o piață dominată de un număr restrâns de companii.

În iulie 2025, Republica Moldova a înregistrat un volum total de comerț cu ulei de floarea-soarelui de 2.087 tone, în valoare de 48,6 milioane lei. Din acest total, importurile au reprezentat 59% din volum și 69% din valoare, în timp ce exporturile au acoperit doar 41% din volum și 31% din valoare. Diferențele de preț sunt semnificative: uleiul importat a costat în medie 27,3 lei/kg, în timp ce exporturile au fost valorificate la doar 17,5 lei/kg.

Moldova importă aproape exclusiv ulei alimentar – 1.224 tone, în valoare de 33,5 milioane lei. 78% din acest volum provine din Ucraina, urmată de Rusia (19%) și România (3%). Deși livrează cel mai puțin, România furnizează cel mai scump ulei – 36,4 lei/kg, semn că este vorba de produse premium sau specializate.

În schimb, Moldova exportă preponderent ulei alimentar (641 tone), în special în România (81% din volum) și Bulgaria (19%). Media prețurilor de export diferă: 19,1 lei/kg pentru România și 27,4 lei/kg pentru Bulgaria, ceea ce reflectă diferențele în cerere și standarde de calitate.

Exportul de ulei tehnic (222 tone, exclusiv spre România) este gestionat integral de compania FLOAREA SOARELUI SA, la un preț de 8,2 lei/kg, reflectând utilizarea sa în industrie, unde nu se aplică aceleași cerințe de calitate ca în cazul uleiului alimentar.

Din cele 19 companii implicate în import, FLOAREA SOARELUI SA (conrolată de milionarul Vaja Jhashi și care controlează 70% din piața cerealelor n.a) deține o cotă de 25% din volum, urmată de SHERIFF SRL (19%) (contolat de milionaru ldin stânga Nistrului, Victor Gulan n.a). Prețurile negociate de acești mari actori sunt sub media pieței, ceea ce indică strategii de aprovizionare eficiente. În schimb, micii importatori, cu volume reduse, plătesc semnificativ mai mult – până la 35,3 lei/kg.

În ceea ce privește exporturile, doar 6 companii activează în domeniu. Liderul este din nou FLOAREA SOARELUI SA, cu 34% din volum, urmată de GT OSADCIUC VICTOR și VI OIL AGRO SRL, ultima având o poziționare în segmentul premium, cu un preț mediu de export de 27,4 lei/kg.

Potrivit lui Iurie Rija, Moldova joacă un rol intermediar în lanțul regional de aprovizionare cu ulei de floarea-soarelui: importă materie primă procesată scump și exportă mai ieftin, în volume mai mici, ceea ce indică o dependență ridicată de surse externe și o valoare adăugată internă insuficientă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja jhashi #ulei #sheriff #importuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul prim-ministru și deputat Ion Chicu susține că o decizie fiscală adoptată în perioada stării de urgență a distrus industria de procesare a semințelor de floarea-soarelui din Republica Moldova și a dus inclusiv la închiderea unor întreprinderi locale.

În cadrul unui interviu acordat NewsMaker, Chicu a criticat hotărârea prin care exporturile de ulei de floarea-soarelui au fost scutite de TVA fără drept de deducere, măsură aprobată în mai 2023. Potrivit acestuia, una dintre companiile afectate ar fi fost Floarea Soarelui, care ar fi pierdut sute de milioane de lei în urma aplicării noilor reguli fiscale.

„Pur și simplu, această întreprindere s-a închis. Această măsură fiscală a lipsit compania de peste 200 de milioane de lei. Decizia a fost luată fără să fie ascultat nimeni și fără să se gândească la consecințe”, a declarat Chicu.

Deputatul a afirmat că, deși Republica Moldova produce cantități importante de floarea-soarelui, materia primă este exportată în loc să fie procesată pe plan local, ceea ce reduce valoarea adăugată generată în economie și veniturile fiscale ale statului.

„Acum floarea-soarelui, în loc să fie prelucrată aici, este încărcată în camioane și pleacă peste hotare. Chiar și un student care nu studiază economia înțelege că este mai avantajos să procesezi materia primă în țară, pentru că aici rămân taxele și valoarea adăugată”, a spus Chicu.

În opinia sa, autoritățile trebuie să prevină adoptarea unor decizii care afectează mediul de afaceri și să evalueze mai atent impactul economic al măsurilor fiscale înainte de implementare.