Renault pleacă din Rusia. Cine a preluat afacerile francezilor

Consiliul de Administrație al constructorului auto francez Renault a aprobat în unanimitate semnarea acordurilor privind cedarea a 100% din acțiunile deținute de Renault Group în filiala Renault Rusia către primăria orașului Moscova şi a 67,69% din capitalul AVTOVAZ către NAMI (institutul central rus de cercetare şi dezvoltare a automobilelor şi motoarelor).

Acordul prevede o opțiune de cumpărare de către Renault Group a participaţiei sale în cadrul AVTOVAZ, care poate fi exercitată în anumite perioade în cursul următorilor șase ani, se arată în comunicatul Renault Group.

„Azi am luat o decizie dificilă dar necesară, în deplină responsabilitate faţă de cei 45.000 de salariați pe care îi avem în Rusia, în dorința de a menține performanța Grupului şi a posibilității de a reveni în viitor în această țară, într-un context diferit. Am încredere în capacitatea Renault Group de a accelera transformarea sa şi de a-şi depăși obiectivele pe termen mediu,” a declarat Luca de Meo, CEO Renault Group.

Rusia, a doua piață pentru Renault după cea din Franța

Prin mașinile Lada și Renault comercializate în Rusia, grupul francez deține o cotă de circa 29% din întreaga piață, care înseamnă anual peste 1,7 milioane de vehicule.

Rusia este a doua piață majoră a grupului Renault după cea din Franța. În 2021, dintr-un total de 2,7 milioane de vehicule, în Franța au fost vândute 521.710 unități, iar în Rusia 482.264 unități. Pentru un reper exact, cea de-a treia piață, Germania, a însemnat anul trecut doar 177.795 unități.

Din punct de vedere financiar, afacerile din Rusia au însemnat anul trecut 5 miliarde de euro din veniturile Renault și aproximativ 315 milioane din profitul operațional.

Revoluția Renault, în impas, odată cu plecarea din Rusia

Deși la începutul anului trecut cei de la Renault anunțau „Renaulution”, acum proiectul pare a fi într-un mic impas.

Conform planului „Renaulution” prezentat de șeful Renault, Luca de Meo, în ianuarie 2021, mărcile Dacia și Lada ar fi trebuit să colaboreze mult mai strâns, împărțind platforme și modele de activitate.

Pentru unitatea de business Dacia & Lada din cardul grupului Renault, planul prevede un model de business comun, care să țintească un aspect „cool” în cazul mărcii românești și unul „dur” pentru cea rusească. Cele două mărci vor reduce numărul de platforme tehnice utilizate de la patru la una singură, comună, și tipurile de caroserie de la 18 la doar 11. Astfel, în loc să existe o producție de 0,3 milioane de unități / platformă se va ajunge la 1,1 milioane / platformă.

Unitatea de business Dacia – Lada va lansa șapte noi modele până în 2025, ambele mărci readucând în actualitate „modelele iconice”. De asemenea, Dacia va împrumuta mărcii Lada tehnologia sa GPL, spunea anul trecut șeful grupului auto francez.

Renault Group este prezent în peste 130 de țări și are peste 170 000 de salariați, Grupul a vândut 2,7 milioane de vehicule în 2021.

#Renault #actiuni #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

#buget #economie #bani