Renault pleacă din Rusia. Cine a preluat afacerile francezilor

Consiliul de Administrație al constructorului auto francez Renault a aprobat în unanimitate semnarea acordurilor privind cedarea a 100% din acțiunile deținute de Renault Group în filiala Renault Rusia către primăria orașului Moscova şi a 67,69% din capitalul AVTOVAZ către NAMI (institutul central rus de cercetare şi dezvoltare a automobilelor şi motoarelor).

Acordul prevede o opțiune de cumpărare de către Renault Group a participaţiei sale în cadrul AVTOVAZ, care poate fi exercitată în anumite perioade în cursul următorilor șase ani, se arată în comunicatul Renault Group.

„Azi am luat o decizie dificilă dar necesară, în deplină responsabilitate faţă de cei 45.000 de salariați pe care îi avem în Rusia, în dorința de a menține performanța Grupului şi a posibilității de a reveni în viitor în această țară, într-un context diferit. Am încredere în capacitatea Renault Group de a accelera transformarea sa şi de a-şi depăși obiectivele pe termen mediu,” a declarat Luca de Meo, CEO Renault Group.

Rusia, a doua piață pentru Renault după cea din Franța

Prin mașinile Lada și Renault comercializate în Rusia, grupul francez deține o cotă de circa 29% din întreaga piață, care înseamnă anual peste 1,7 milioane de vehicule.

Rusia este a doua piață majoră a grupului Renault după cea din Franța. În 2021, dintr-un total de 2,7 milioane de vehicule, în Franța au fost vândute 521.710 unități, iar în Rusia 482.264 unități. Pentru un reper exact, cea de-a treia piață, Germania, a însemnat anul trecut doar 177.795 unități.

Din punct de vedere financiar, afacerile din Rusia au însemnat anul trecut 5 miliarde de euro din veniturile Renault și aproximativ 315 milioane din profitul operațional.

Revoluția Renault, în impas, odată cu plecarea din Rusia

Deși la începutul anului trecut cei de la Renault anunțau „Renaulution”, acum proiectul pare a fi într-un mic impas.

Conform planului „Renaulution” prezentat de șeful Renault, Luca de Meo, în ianuarie 2021, mărcile Dacia și Lada ar fi trebuit să colaboreze mult mai strâns, împărțind platforme și modele de activitate.

Pentru unitatea de business Dacia & Lada din cardul grupului Renault, planul prevede un model de business comun, care să țintească un aspect „cool” în cazul mărcii românești și unul „dur” pentru cea rusească. Cele două mărci vor reduce numărul de platforme tehnice utilizate de la patru la una singură, comună, și tipurile de caroserie de la 18 la doar 11. Astfel, în loc să existe o producție de 0,3 milioane de unități / platformă se va ajunge la 1,1 milioane / platformă.

Unitatea de business Dacia – Lada va lansa șapte noi modele până în 2025, ambele mărci readucând în actualitate „modelele iconice”. De asemenea, Dacia va împrumuta mărcii Lada tehnologia sa GPL, spunea anul trecut șeful grupului auto francez.

Renault Group este prezent în peste 130 de țări și are peste 170 000 de salariați, Grupul a vândut 2,7 milioane de vehicule în 2021.

#Renault #actiuni #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor pregătește un nou mecanism de impozitare a coletelor comandate din străinătate, care va înlocui procedurile vamale clasice cu un sistem simplificat de taxare direct la momentul plății online. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, autoritățile au renunțat la ideea introducerii unor taxe vamale clasice pentru coletele mici, pentru a evita birocrația și costurile administrative ridicate. În schimb, Moldova va aplica un model similar celui folosit în mai multe state europene, inclusiv România, bazat pe o taxă fixă per colet, adăugată la TVA.
„Nu vrem să complicăm matematica și nici să transformăm asta într-o procedură vamală. Vom avea TVA din valoare și o taxă fixă pe colet, care să acopere și cheltuielile de procesare”, a explicat Gavriliță.

Conform formulei prezentate, fiecare colet va fi impozitat cu TVA aplicat la valoarea declarată a produsului, la care se va adăuga o taxă minimă de procesare de 20 de lei per colet, echivalentul a aproximativ 3 euro, cu un prag orientativ de până la 60 de lei pentru coletele mai mari sau mai complexe.

Ministrul a subliniat că scopul reformei nu este de a descuraja comerțul online, ci de a introduce un mecanism echitabil și predictibil, care să nu creeze disconfort major pentru cetățeni, dar să asigure colectarea corectă a taxelor la buget.

Un element-cheie al reformei este digitalizarea procesului: în următoarele luni, platformele internaționale de comerț electronic vor fi integrate într-un sistem prin care taxele vor fi reținute automat la momentul plății, iar sumele vor fi transferate direct către bugetul Republicii Moldova. Astfel, cumpărătorii nu vor mai trebui să achite nimic suplimentar la livrare sau să interacționeze cu vama.

„Ideea este ca cetățeanul să plătească un preț corect încă din magazinul online, iar toate taxele să fie transferate automat la buget. După asta, coletul vine direct la ușă, fără alte griji”, a precizat Gavriliță.

Noul sistem ar urma să devină funcțional după ce un număr suficient de platforme va fi conectat la sistemul fiscal moldovenesc, termenul orientativ indicat fiind în următoarele câteva luni, dar nu mai devreme de 1 iulie.

#trmu #taxe #colete