Renault pleacă din Rusia. Cine a preluat afacerile francezilor

16 Mai 2022, 11:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
16 Mai 2022, 11:47 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Consiliul de Administrație al constructorului auto francez Renault a aprobat în unanimitate semnarea acordurilor privind cedarea a 100% din acțiunile deținute de Renault Group în filiala Renault Rusia către primăria orașului Moscova şi a 67,69% din capitalul AVTOVAZ către NAMI (institutul central rus de cercetare şi dezvoltare a automobilelor şi motoarelor).

Acordul prevede o opțiune de cumpărare de către Renault Group a participaţiei sale în cadrul AVTOVAZ, care poate fi exercitată în anumite perioade în cursul următorilor șase ani, se arată în comunicatul Renault Group.

„Azi am luat o decizie dificilă dar necesară, în deplină responsabilitate faţă de cei 45.000 de salariați pe care îi avem în Rusia, în dorința de a menține performanța Grupului şi a posibilității de a reveni în viitor în această țară, într-un context diferit. Am încredere în capacitatea Renault Group de a accelera transformarea sa şi de a-şi depăși obiectivele pe termen mediu,” a declarat Luca de Meo, CEO Renault Group.

Rusia, a doua piață pentru Renault după cea din Franța

Prin mașinile Lada și Renault comercializate în Rusia, grupul francez deține o cotă de circa 29% din întreaga piață, care înseamnă anual peste 1,7 milioane de vehicule.

Rusia este a doua piață majoră a grupului Renault după cea din Franța. În 2021, dintr-un total de 2,7 milioane de vehicule, în Franța au fost vândute 521.710 unități, iar în Rusia 482.264 unități. Pentru un reper exact, cea de-a treia piață, Germania, a însemnat anul trecut doar 177.795 unități.

Din punct de vedere financiar, afacerile din Rusia au însemnat anul trecut 5 miliarde de euro din veniturile Renault și aproximativ 315 milioane din profitul operațional.

Revoluția Renault, în impas, odată cu plecarea din Rusia

Deși la începutul anului trecut cei de la Renault anunțau „Renaulution”, acum proiectul pare a fi într-un mic impas.

Conform planului „Renaulution” prezentat de șeful Renault, Luca de Meo, în ianuarie 2021, mărcile Dacia și Lada ar fi trebuit să colaboreze mult mai strâns, împărțind platforme și modele de activitate.

Pentru unitatea de business Dacia & Lada din cardul grupului Renault, planul prevede un model de business comun, care să țintească un aspect „cool” în cazul mărcii românești și unul „dur” pentru cea rusească. Cele două mărci vor reduce numărul de platforme tehnice utilizate de la patru la una singură, comună, și tipurile de caroserie de la 18 la doar 11. Astfel, în loc să existe o producție de 0,3 milioane de unități / platformă se va ajunge la 1,1 milioane / platformă.

Unitatea de business Dacia – Lada va lansa șapte noi modele până în 2025, ambele mărci readucând în actualitate „modelele iconice”. De asemenea, Dacia va împrumuta mărcii Lada tehnologia sa GPL, spunea anul trecut șeful grupului auto francez.

Renault Group este prezent în peste 130 de țări și are peste 170 000 de salariați, Grupul a vândut 2,7 milioane de vehicule în 2021.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!