Republica Moldova: Importuri semnificative de semințe de floarea-soarelui în sezonul 2023/2024

În sezonul 2023/2024 (iulie 2023 – iunie 2024), Republica Moldova a înregistrat importuri semnificative de semințe de floarea-soarelui, totalizând 10,4 mii tone. Deși țara este un exportator net, importurile au jucat un rol crucial în asigurarea continuității producției locale.

Cele mai mari importuri lunare au fost efectuate în perioada august-octombrie 2023, variind între 2,5 și 2,8 mii tone lunar. Principala entitate responsabilă pentru aceste importuri a fost uzina „FLOAREA SOARELUI” SA, care a adus din Ucraina 7,8 mii tone de semințe de floarea-soarelui. Aceasta a permis uzinei, cu o capacitate de procesare de 36 mii tone lunar, să funcționeze timp de o săptămână.

Restul importurilor de semințe au constat în material semincer sau soiuri speciale utilizate pentru patiserie sau fabricarea de produse din segmentul snack-food. Deși licențierea importului de semințe de floarea-soarelui a fost aprobată, în perioada ianuarie-iunie 2024 niciun agent economic procesator nu a efectuat importuri.

Importurile de semințe de floarea-soarelui din soiurile obișnuite au provenit în principal din Ucraina, în cantitate de 7,9 mii tone, la un preț mediu de 6,6 lei/kg. Din această cantitate, 7,8 mii tone au fost preluate de „FLOAREA SOARELUI” SA în perioada august-octombrie 2023. Restul de 100 tone au fost importate sub formă de material semincer.

Pentru soiurile care nu se cultivă în Republica Moldova, importurile au provenit din diverse țări. Printre acestea se numără Turcia, cu 726 tone la 122 lei/kg, Kazahstan cu 295 tone la 49 lei/kg, și alte cantități din Uzbekistan și Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.