Republica Moldova: Importuri semnificative de semințe de floarea-soarelui în sezonul 2023/2024

În sezonul 2023/2024 (iulie 2023 – iunie 2024), Republica Moldova a înregistrat importuri semnificative de semințe de floarea-soarelui, totalizând 10,4 mii tone. Deși țara este un exportator net, importurile au jucat un rol crucial în asigurarea continuității producției locale.

Cele mai mari importuri lunare au fost efectuate în perioada august-octombrie 2023, variind între 2,5 și 2,8 mii tone lunar. Principala entitate responsabilă pentru aceste importuri a fost uzina „FLOAREA SOARELUI” SA, care a adus din Ucraina 7,8 mii tone de semințe de floarea-soarelui. Aceasta a permis uzinei, cu o capacitate de procesare de 36 mii tone lunar, să funcționeze timp de o săptămână.

Restul importurilor de semințe au constat în material semincer sau soiuri speciale utilizate pentru patiserie sau fabricarea de produse din segmentul snack-food. Deși licențierea importului de semințe de floarea-soarelui a fost aprobată, în perioada ianuarie-iunie 2024 niciun agent economic procesator nu a efectuat importuri.

Importurile de semințe de floarea-soarelui din soiurile obișnuite au provenit în principal din Ucraina, în cantitate de 7,9 mii tone, la un preț mediu de 6,6 lei/kg. Din această cantitate, 7,8 mii tone au fost preluate de „FLOAREA SOARELUI” SA în perioada august-octombrie 2023. Restul de 100 tone au fost importate sub formă de material semincer.

Pentru soiurile care nu se cultivă în Republica Moldova, importurile au provenit din diverse țări. Printre acestea se numără Turcia, cu 726 tone la 122 lei/kg, Kazahstan cu 295 tone la 49 lei/kg, și alte cantități din Uzbekistan și Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.