Republica Moldova, în prag de referendum. Informații utile pentru diaspora de peste Prut: Turul doi nu va fi!

Republica Moldova se află în proces de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană, acțiune inițiată în decembrie 2023, după verdictul mult așteptat al statelor membre UE. Țara și-a început calea spre marea familie europeană, reunită în jurul unor valori politice, economice, culturale și sociale comune. Moldova tinde să devină o țară în care drepturile oamenilor sunt respectate, legile sunt orientate spre necesitățile poporului, iar cetățenii se pot bucura de condiții de viață mai bune și pace în țară. În acest proces deloc ușor, referendumul din octombrie ar urma să confirme aspirațiile europene ale cetățenilor moldoveni. Actele adoptate în ziua plebiscitului au putere juridică, după confirmarea rezultatelor de către Curtea Constituțională și sunt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

În România, diaspora își poate exercita dreptul la vot la una din cele 16 secții care vor fi deschise în ziua referendumului, de la 07:00 și până la 21:00. În ziua scrutinului, cetățenii R. Moldova care vor merge la urne vor primi buletinul de vot cu textul proiectului de modificare a legii supreme a țării și întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Opțiunile de vot sunt: „DA” sau „NU”.

Cei care merg la votare trebuie să aibă cu sine buletinul de identitate moldovenesc sau pașaportul, inclusiv cu termen de valabilitate expirat, pentru a-și putea exercita dreptul la vot. Atenție, pe fișa de însoțire a buletinului de identitate nu va fi aplicată ștampila de securizare.

Din 30 septembrie și până pe 13 octombrie 2024 inclusiv, puteți să verificați la sediul biroului electoral al secției de votare dacă datele dvs. sunt corect înscrise în lista electorală. De asemenea, puteți cere să fiți inclus sau exclus din listă, să fie corectate alte erori cu privire la datele dumneavoastră sau ale altor alegători. Pentru efectuarea oricăror modificări, trebuie să prezentați actul de identitate și/sau alte documente confirmative.

Pentru a afla la ce secție veți vota, intrați pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale (cec.md), faceți click pe „Registrul de stat al alegătorilor” sau intrați pe pagina verifica.cec.md, apăsați pe „Află unde să votezi”, selectați adresa de domiciliu și va apărea aceeași informație despre secția de votare asociată adresei.

Dacă vă prezentați la secția de votare în ziua alegerilor, însă constatați că ați fost omis din lista electorală de bază, faceți dovada cu actul de identitate că domiciliați în raza teritorială a secției de votare respective. În cazul unei asemenea, situații, urmează să fiți inclus pe o listă suplimentară. Un alt aspect important pe care trebuie să-l cunoașteți este că, dacă se face ora 21:00, iar dvs. vă aflați deja în incinta secției de votare, aveți dreptul să votați.

Dacă referendumul va trece, în Constituția țării va fi scris că integrarea în Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al Republicii Moldova. Pentru ca referendumul să fie validat, este nevoie ca cel puțin jumătate din cetățenii prezenți la urne să voteze pro. Turul doi nu va avea loc.

Amintim că, Republica Moldova a solicitat aderarea la Uniunea Europeană la 3 martie 2022, în aceeași zi cu Georgia și la trei zile după Ucraina. La 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat oficial Consiliului European să i se acorde țării noastre o perspectivă europeană și statut de candidat la aderarea la UE. Pe 23 iunie, Consiliul a acordat R. Moldova statutul de țară candidată la aderare. La 14 decembrie 2023, statele membre ale Uniunii Europene au dat verdictul, iar Moldovei i-au fost deschise negocierile de aderare la UE.

#referendum #sectii de votare #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.