Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Anatol Şalaru: Preşedintele Moldovei nu are atribuţie să declare război şi nici să trimită armata în Transnistria

Anatol Şalaru: Preşedintele Moldovei nu are atribuţie să declare război şi nici să trimită armata în Transnistria

09 Oct. 2024, 10:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Oct. 2024, 10:50 // Actual //  MD Bani

Atribuțiile președintelui Moldovei sunt limitate în domeniul Apărării, susține fostul ministru Anatol Şalaru, deşi mai mulți candidați pentru funcția de şef al statului vorbesc despre asigurarea păcii şi evitarea unui pretins război. Ex-oficialul a precizat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, difuzată la RLIVE TV, că „Maia Sandu nu poate declara război nimănui” și nici nu poate trimite trupele în Transnistria, dacă așa-numita armată de acolo va încerca să recurgă la destabilizări.

Șalaru a mai precizat că acțiunile referitoare la Apărare sunt de competența Parlamentului. În același timp, în opinia sa, orice situație în care Moldova se va pomeni în război ar fi dacă Rusia ne atacă.

„Toată propaganda lor este destinată oamenilor care nu au capacitate de a gândi. Dacă mă întreabă pe mine dacă Republica Moldova se pregătește de război, trebuie să mă întrebe sau eu să întreb: Ce fel de război? De apărare? Da, dacă Rusia vrea să atace Republica Moldova, trebuie să ne pregătim de acest război. În rest, în ce fel de război ne poate atrage Maia Sandu? Să meargă să ajute armata ucraineană împotriva Rusiei? Nu va face niciodată, pentru că suntem stat neutru. Maia Sandu nu a permis tranzitarea unor haine antiglonț pe teritoriul Republicii Moldova spre Ucraina.

Maia Sandu nu are competența de a declara război. Nu are competența de a trimite armata nici împotriva Transnistriei, dacă armata din Transnistria vrea să ne atace, pentru că Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova. Doar Parlamentul poate lua această decizie. (…)”, a conchis fostul șef al Apărării Moldovei.

După ce Rusia a atacat Ucraina în februarie 2022, Republica Moldova a devenit ținta propagandei, mai mulți actori pro-ruși invocând faptul că țara s-ar pregăti de război. Autoritățile și experții au infirmat de mai multe ori falsuri apărute în spațiul public și au punctat că unicul pericol sunt destabilizările și atacurile hibride.

În februarie 2023, șefa statului anunța despre dejucarea unei lovituri de stat, care ar fi fost pregătită de forțe pro-ruse. Un an mai târziu, în spațiul public apăruse informații despre congresul de la Tiraspol, vehiculându-se că liderii separatiști ar urma să ceară aderarea la Rusia. Într-un final, aceștia s-au limitat la o declarație, prin care cereau sprijin de la Moscova.

Pe de altă parte, după începutul agresiuni ruse în Ucraina, în spațiul public s-a vehiculat mult despre faptul că dacă trupele ruse ajung la Odesa, Republica Moldova riscă să fie atacată. Totodată, în decembrie 2023 autoritățile de la Chișinău au achiziționat un radar, pentru a identifica obiectele periculoase care ne încalcă spațiul aerian.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.