Republica Moldova în topul digitalizării serviciilor publice: „Intră în hora digitalizării”

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) lansează campania națională „Intră în hora digitalizării!”, care promovează accesul la servicii publice digitale. Campania încurajează toți cetățenii să devină parte a transformării digitale, subliniind unitatea și colaborarea prin simbolul tradițional al horei, reinterpretat într-un cadru modern.

Republica Moldova continuă să facă pași decisivi către digitalizarea completă a serviciilor publice, devenind un lider regional în acest domeniu. În prezent, cetățenii țării noastre au acces la 288 din cele 636 de servicii publice disponibile online, o realizare majoră ce contribuie la sporirea transparenței, reducerea birocrației și îmbunătățirea calității vieții. Digitalizarea având un rol esențial în promovarea unui mediu economic dinamic și transparent, facilitând accesul cetățenilor la informații și servicii guvernamentale. Acest proces este un pas crucial în reducerea corupției și în crearea unui stat eficient și responsabil, care cultivă încrederea cetățenilor.

„Digitalizarea nu este doar o tendință globală, ci o necesitate pentru a oferi cetățenilor acces simplu și eficient la servicii publice. Prin această campanie, ne propunem să aducem serviciile publice disponibile în format electronic mai aproape de oameni, indiferent de vârstă sau localitatea din care provin. Hora, ca simbol al unității și colaborării, reflectă perfect esența digitalizării – un proces în care toată lumea este invitată să participe. Suntem convinși că digitalizarea poate simplifica viața fiecăruia dintre noi, contribuind la crearea unei societăți moderne și conectate.”, a declarat Andrei Prisacari, directorul Agenției de Guvernare Electronică (AGE).

Inițiativa se va desfășura până în aprilie 2025. În acest răstimp, pagina oficială a Agenției de Guvernare Electronică – egov.md – va conține un compartiment dedicat Campaniei de comunicare „Intră în hora digitalizării!”, unde sunt incluse toate materialele aferente.

Activitățile vor include istorii ale persoanelor din mediul rural care au accesat serviciile publice în format digital prin intermediul platformelor online, precum și materiale video informative despre avantajele acestora, o emisiune TV și conținut interactiv. De asemenea, în perioada următoare vor fi organizate evenimente tematice axate pe promovarea serviciilor publice disponibile în Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor (CUPS), active în 100 de localități din întreaga țară, precum și pe promovarea platformei e-APL, care contribuie la modernizarea administrației publice locale.

Campania națională „Intră în hora digitalizării!” este implementată în cadrul Proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale” (MGSP), implementat de Agenția de Guvernare Electronică, cu suportul financiar al Grupului Banca Mondială.

#Hora digitalizării #servicii publice #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.