Republica Moldova pe cale să devină grânarul Europei. A exportat cereale în sumă de 133 mil. USD

Republica Moldova a exportat cereale în sumă de 133 mil. cu o pondere de 20% în totalul exporturilor de 667 mil. USD. Livrările de cereale s-au majorat de 5,8 ori în primele două luni ale anului 2023 fașă de perioada similară a anului precedent, relevă datele Biroului Național de Statistică.

Exporturile mai mari de cereale se datorează recoltei bogate de anul trecut. Astfel, Productivitatea medie per hectar de pe suprafața deja recoltată este de 4,5 tone de grâu, ceea ce e un record pentru Republica Moldova.

Republica Moldova a beneficiat și de o conjunctură internațională favorabilă și a unui preț bun pentru cerealele produse în regiunea Mării Negre. Astfel, după ce cei mai mari exportatori, Canada și Statele Unite, au fost lovite de valuri de arșiță, care au compromis parțial recoltele acestor țări, iar Europa de vest a fost lovită de intemperii, care au provocat pierderi, și în Rusia situația nu a fost chiar de bună.

În regiune, România este cel mai mare exportator de grâu din Europa. Livrările de grâu moale din Uniunea Europeană în sezonul 2021/22, care au început la 1 iulie anul trecut, au ajuns la 16,92 milioane de tone.

În rândul statelor membre din UE, Franţa a exportat până acum 4,97 milioane de tone de grâu, urmată de România, cu 4,64 milioane de tone, şi Germania, cu 1,98 milioane de tone. Algeria a fost principala destinaţie pentru grâul din UE, cu 2,58 milioane de tone livrate până acum, în timp ce China şi Egiptul sunt la egalitate, cu 1,64 milioane de tone fiecare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#grau #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a atins 10,49 miliarde de dolari în 2024, arată raportul actualizat al Băncii Mondiale privind finanțarea externă. Nivelul datoriei continuă să crească și este echivalent cu 153% din exporturile țării și 57% din venitul național brut, ceea ce indică o vulnerabilitate macroeconomică accentuată.

Potrivit datelor, structura creditorilor arată că Moldova depinde de finanțările oferite de instituțiile internaționale. FMI deține 25% din datoria publică externă, în timp ce Banca Mondială, prin Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA), controlează 20%. Creditorii multilaterali reprezintă încă 8%, cei bilaterali 4%, iar sectorul privat doar 1% din portofoliul împrumuturilor publice.

Tendința ascendentă a datoriei este vizibilă pe parcursul ultimilor ani, de la 9,8 miliarde dolari în 2022, la 10,3 miliarde în 2023, până la 10,49 miliarde în anul 2024. Creșterea este alimentată de necesitatea finanțării deficitului bugetar, a programelor sociale și a achizițiilor energetice din perioada crizelor suprapuse.

În 2024, Moldova a primit debursări noi în valoare totală de 1,14 miliarde dolari, provenite în mare parte de la FMI și Banca Mondială. În același timp, statul a efectuat rambursări în sumă de 668 milioane dolari, sumă care include atât rate scadente, cât și dobânzi.