Republica Moldova poate repeta soarta Turciei! Șeful de la seismologie spune când s-ar putea întâmpla

Republica Moldova se află într-o zonă cu risc seismic ridicat. Este vorba de zona Vrancea din România unde frecvent se produc cutremure. Or, ultimul seism devastator în țara noastră a avut loc în anul 1940. Igor Nicoară, Directorul Institutului de Geologie şi Seismologie, a declarat pentru BANI.MD că un cutremur cu efectele cutremurului din Turcia este exclusă, în condițiile în care majoritatea blocurilor sunt construite conform normelor seismice.

„Noi suntem relativ aproape față de Vrancea care generează un pericol și risc seismic destul de înalt și în conformitate cu rezultatele cercetărilor, în cazul unui seism semnificativ în Vrancea, pe teritoriul Moldovei s-ar resimți cu intensitate de 8,7 grade pe scara Richter sau cum a fost cutremurul din 1940 de 7,4 grade pe scara Richter”, a explicat Nicoară.

Potrivit lui, ceea ce s-a văzut în Turcia arată că intensitatea seismului se atribuie la 8-9 în zona din epicentru și deja 7,8 grade în zonele periferice.

„În Turcia până în anul 1999 nu au fost implementate norme seismice la construcția blocurilor și de aia și avem consecințele pe carele avem. În Republica Moldova normativele seismice au fost implementate din anii 1950. Construcțiile care au fost edificate, dar și cele edificate în prezent au fost construite cu respectarea normelor seismice. Da, sunt unele blocuri care au fost edificate înainte de anii 1950 și alea ar putea fi afectate”, a mai spus Nicoară.

Directorul Institutului de Geologie a precizat că în zona seismică Vrancea cutremure mari au loc o dată la 300 de ani poate și poate ajunge la 8,1 grade scara Richter.

„De exemplu, seismul devastator care a avut loc în anul 1802 nu a fost măsurat cu utilaje, ci doar estimativ, după gradul de distrugere, a fost estimat la o intensitate de 7-8 grade pe scara Richter”.

Silvia Staci de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică a declarat pentru BANI.MD că instituția nu are date cu privire la stare locuințelor din Republica Moldova și gradul de risc al acestora în cazul unui cutremur devastator.

„Majoritatea blocurilor sunt în gestiunea Asociațiilor de locatari”.

Republica Moldova nu este o ţară ferită de cutremure. Zona Vrancea este una dintre cele mai active zone seismice din Europa, care provoacă totodată printre cele mai puternice şi distructive cutremure. În zonă se produc cutremure de 6-7 grade pe scara Richter, care, alături de adâncimea relativ mare la care se produc, sunt extrem de periculoase, în special pentru blocurile din oraşele din Republica Moldova.

Statistic, cutremure cu magnitudinea de 6 grade apar în Vrancea la aproximativ 10 ani, în timp ce seisme de 7 grade la fiecare 33 ani, iar cele cu magnitudinea de peste 7,5 grade la fiecare 80 de ani. Ultimul seism de peste 7 grade (7.1 grade pe scara Richter) a fost pe 30 August 1986, în urmă cu 35 de ani.

Avem foarte puține locuințe asigurate, în cazul unui dezastru

Ultimele date statistice arată că fondul locativ al Republicii Moldova era la 1 ianuarie 2021 de 1,3 milioane de lei. Ponderea cea mai mare în numărul de locuințe înregistrate la 1 ianuarie 2022 o deținea regiunea de dezvoltare Nord (30,1%), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (28,1%), municipiul Chișinău (24,2%), regiunea de dezvoltare Sud.

Or, ponderea asigurărilor de locuințe este foarte mică, echivalentul a 2% din total. De exemplu, în nouă luni ale anului 2022 primele brute subscrise pentru asigurarea locuințelor a însumat 64,5 milioane de lei sau 3,5% din totalul primelor brute de 1,8 miliarde de lei. Moldovenii nu se înghesuie să-și asigure locuințele or, cea mai mare pondere a asigurărilor se face obligatoriu pentru cei care au imobile achiziționate cu credite bancare.

În decursul ultimilor 200 ani, pe teritoriul Republicii Moldova anual au fost înregistrate sute de cutremure, însă cele mai puternice dintre ele (cu magnitudinea de peste 7 baluri) s-au produs în anii 1940, 1977, 1986 şi 1990. Din fericire consecințele acestora n-au fost atât de dezastruoase în comparație de pildă cu consecințele cutremurului care a zguduit în 1977 România.

Intensitatea cutremurelor din Moldova

Intensitatea maximă a eventualelor cutremure, în Republica Moldova, poate atinge până la 8 grade (pe scara Mercalli) în partea de sud și sud-vest, până la 7 grade în partea centrală și de nord și până la 6 grade în partea nord-est a teritoriului țării noastre. Pentru comparația cutremurele recente din Turcia și Siria a avut magnitudinea de 7,8 grade pe scara Richter (sau 9 grade pe scara Mercalli).

Cutremurul de luni dimineața din Turcia, a avut o magnitudine de moment de 7,8 grade pe scare Richter și a fost urmat în decurs de câteva ore de peste 100 de replici, între care una aproape la fel de puternică precum seismul inițial, având magnitudinea 7,5, ceea ce este mai puţin obișnuit. Bilanțul, la această oră, a depășit 11.200 de morți și, pe măsură ce trece timpul, este de așteptat să crească. 6.000 de clădiri s-ar fi prăbușit doar în Turcia, iar șansele celor prinși sub dărâmături scad de la o oră la altă. Continuă căutările și misiunile de salvare contracronometru. Peste 13 milioane de oameni sunt afectați în Turcia, într-o zonă care se întinde pe aproximativ 450 km de la est la vest și pe 300 km de la nord la sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezastru #cutremur #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.