Republica Sheriff, disperată! UEFA blochează meciurile care se dispută în enclava separatistă Transnistria

UEFA a decis ca niciun meci din competiţiile sale să nu se poată juca în regiunea transnistreană din Republica Moldova, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina şi a situaţiei de securitate din regiune.

Ca atare, FC Sheriff, campioana Moldovei, nu poate juca meciuri europene la Tiraspol, capitala regiunii transnistrene.

Transnistria este o regiune separatistă care şi-a declarat independenţa, dar care este încă recunoscută la nivel internaţional ca teritoriu moldovenesc.

Aceasta are legături strânse cu Rusia, cu personal militar rus în regiune – oficial pentru a menţine pacea – iar limba rusă este cea mai răspândită.

Transnistria se învecinează cu Ucraina şi s-a exprimat îngrijorarea că Rusia o foloseşte ca bază de unde să atace Ucraina.

În aprilie şi mai, exploziile din Transnistria au fost puse de autorităţile separatiste pe seama Ucrainei, în timp ce Ucraina, la rândul său, a arătat cu degetul spre Rusia.

Exploziile au stârnit şi mai multă îngrijorare că Transnistria ar putea fi atrasă în războiul Rusiei din Ucraina.

Sheriff, care a învins-o pe Real Madrid, viitoarea câştigătoare în sezonul trecut în faza grupelor Ligii Campionilor UEFA, a fost invitată să propună o locaţie alternativă în afara Transnistriei pentru meciurile sale europene.

„Decizia se bazează pe considerentele şi concluziile trase în mod constant de agenţiile specializate în analiza politică şi strategică internaţională, ale căror rapoarte au fost consultate de administraţia UEFA, în urma evaluării situaţiei actuale din regiunea Transnistria”, a precizat UEFA într-un comunicat.

Sheriff urmează să joace împotriva formaţiei bosniace Zrinjski în prima rundă a preliminariilor Ligii Campionilor.

În cazul unei victorii, următorul adversar ar putea fi campioana Belarusului, Shakhtyor Soligorsk, care nu poate juca nici ea acasă din cauza sprijinului acordat de Belarus invaziei ruseşti.

Cluburile şi echipele naţionale ruseşti sunt interzise în competiţiile UEFA din cauza războiului din Ucraina,dar cele din Belarus pot juca în străinătate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#meciuri #sheriff #UEFA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.