Cum au reușit rușii să piardă strategic în Ucraina, dar să câștige tactic. Explicațiile lui Antony Blinken

27 Iun. 2022, 04:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iun. 2022, 04:45 // Actual //  bani.md

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat duminică, 26 iunie, că preşedintele rus Vladimir Putin a eşuat în ceea ce priveşte obiectivul său strategic în Ucraina, în pofida progreselor recente ale armatei ruse în Donbas, estul ţării.

„Să nu confundăm tactica cu strategia. Putin a eşuat deja în obiectivul său strategic, care a fost să pună capăt suveranităţii şi independenţei Ucrainei, să o şteargă de pe hartă şi să o subjuge Rusiei”, a declarat secretarul de stat într-un interviu pentru CNN.

Aici, Putin a eşuat deja, pentru că o Ucraină suverană şi independentă va exista mai mult decât Putin, iar NATO a devenit mai puternică.

Şeful diplomaţiei americane a recunoscut, însă, că din punct de vedere tactic, forţele ucrainene se retrag în faţa avansului Rusiei în estul ţării, dar a reiterat că „cu adevărat important” este eşecul strategiei lui Putin.

Miliţiile autoproclamatei Republici populare Lugansk au anunţat sâmbătă că, împreună cu trupele ruse, au intrat în Lisiceansk, ultimul bastion al rezistenţei ucrainene în această regiune din estul Ucrainei, unde deja au loc lupte în interiorul oraşului.

„Miliţia populară şi forţele aliate ale Federaţiei Ruse au intrat în oraşul Lisiceansk. Luptele se dau deja în zona urbană”, a declarat pentru TASS Andrei Marociko, locotenent-colonel în cadrul miliţiei din Lugansk.

Lisiceansk este situat în nord-vestul regiunii Lugansk, separat doar de râul Severodoneţ de oraşul său geamăn Severodoneţk, scena unor lupte aprige în ultimele săptămâni şi de unde trupele ucrainene s-au retras vineri.

Căderea Severodoneţkului şi eventuala capturare a Lisiceanskului vor permite Kremlinului să pretindă că a ocupat întreaga regiune Lugansk şi, astfel, şi-a îndeplinit o parte din obiectivul declarat de a „elibera” întregul Donbas, din componenţa căruia face parte şi regiunea Doneţk vecină, notează EFE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

24 Sept. 2026, 16:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 16:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețul gazelor naturale în Europa a revenit pe o traiectorie de creștere, iar dinamica ultimelor luni începe să amintească de criza energetică din 2022, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit calculelor sale, în decembrie 2025 prețul mediu european al gazelor era de aproximativ 6,1 lei pentru un metru cub, iar în septembrie 2026 media lunară ar putea ajunge la circa 16,3 lei/metrul cub. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 2,7 ori în doar nouă luni.

Scumpirea s-a acutizat în ultimele luni. De la 9,5 lei/metrul cub în iunie, la 11,3 lei în iulie, 13,2 lei în august și aproximativ 16,3 lei în septembrie. Față de luna iunie, creșterea depășește 70%.

Ioniță spune însă că actuala evoluție a pieței readuce în discuție un paradox al crizei energetice din 2022.

În acel an, prețul mediu european al gazelor a fost de circa 27,8 lei/metrul cub, în timp ce Republica Moldova a procurat gazul, în medie, cu aproximativ 15,2 lei/metrul cub. Diferența favorabilă Moldovei a fost astfel de circa 12,6 lei/metrul cub.

În trimestrul III din 2022, când prețul european a urcat la aproximativ 40,7 lei/metrul cub, costul mediu suportat de Moldova era de circa 29,9 lei/metrul cub, cu aproape 10,8 lei sub benchmarkul european.

„Exact în momentul în care Europa traversa cea mai severă criză a gazelor, formula de achiziție a Moldovei a amortizat o parte importantă a șocului european”, explică economistul.

Situația s-a inversat însă în 2023. Prețul mediu european a coborât la aproximativ 8,7 lei/metrul cub, în timp ce costul mediu al gazului pentru Moldova a rămas la circa 14,6 lei/metrul cub. Astfel, de la un avantaj de 12,6 lei/metrul cub în 2022 s-a trecut la un dezavantaj de aproximativ 5,9 lei/metrul cub în 2023.

Explicația, potrivit lui Ioniță, ține de gazele cumpărate și stocate în perioada prețurilor ridicate. Între mai 2022 și ianuarie 2023, Energocom a procurat aproximativ 600 milioane m³ de gaze la un preț mediu ponderat de 88,21 euro/MWh, echivalentul a circa 929 euro pentru mia de metri cubi, iar o parte importantă a acestor volume a fost depozitată.

Când piața europeană a început să se ieftinească, în stocuri au rămas gaze cumpărate la prețurile ridicate din perioada crizei. Astfel, consumatorii moldoveni au continuat să resimtă în 2023–2024 costul achizițiilor făcute anterior.

Ioniță atrage atenția că simpla comparație dintre prețul de achiziție și evoluția ulterioară a pieței nu este suficientă pentru a demonstra dacă o tranzacție a fost bună sau rea.

„Contează când ai cumpărat, pentru ce perioadă, la ce benchmark disponibil în ziua achiziției și cât din acel gaz a fost consumat imediat sau depozitat”, susține economistul.

În opinia sa, lecția din perioada 2022–2024 devine din nou relevantă în 2026. Piața europeană este încă departe de maximele din 2022, însă ritmul actual de creștere face ca strategia de achiziție și administrarea stocurilor să redevină esențiale.

„Acesta este paradoxul anului 2022: anul asociat cu cele mai mari probleme ale gazelor a fost, în comparație cu piața europeană, anul în care Moldova a beneficiat de cea mai mare diferență favorabilă de preț”, conchide Ioniță.