Resursele din Marea Neagră de pe urma cărora poate beneficia și Republica Moldova

Resursele descoperite în Marea Neagră oferă României șansa de deveni principalul producător de gaze naturale din UE, o oportunitate uriașă pe care nu avem voie să o ratăm. Argumentele sunt numeroase și importante: investițiile vor crea locuri de muncă numeroase, vor genera venituri însemnate la bugetul de stat, vor consolida securitatea energetică a țării și vor asigura o tranziție optimă din punct de vedere al costurilor pentru consumatori.

Experți de top din industria locală de petrol și gaze, din organizații neguvernamentale locale și internaționale, precum și reprezentanți ai autorităților centrale au subliniat rolul covârșitor pe care gazele naturale îl au pentru dezvoltarea a României în contextul tranziției spre o economie verde.

Totul depinde însă de autorități și de cât de repede vor lua decizia de a modifica Legea Offshore, care ar permite exploatarea rezervelor descoperite deja.

„Oportunitatea gazului este în continuare foarte mare. Este clar că secolul acesta este secolul gazelor în tranziția energetică și fără îndoială putem ocupa primul loc în ceea ce privește producția de gaze în Uniunea Europeană. Este momentul să ne trezim și să demarăm cât mai curând discuțiile pe Legea Offshore, astfel încât să avem din partea investitorilor o decizie finală de investiție și să ne putem bucura cât mai curând posibil de resursele de gaze naturale pe care subsolul Mării Negre le ascunde”, declară Cătălin Niță, Director Executiv, FPPG, citat de ziare.com.

Pentru a implementa tranziția energetică la costuri acceptabile pentru consumatori este absolut necesar să ne bazăm pe gazele naturale. Rolurile pe care le poate juca acest combustibil sunt numeroase: pentru producția de energie mai curată prin înlocuirea cărbunelui, dar și pentru echilibrarea sistemului energetic, dat fiind că centralele pe gaz sunt flexibile și e nevoie de ele pentru a ne asigura că menținem lumina aprinsă. Gazele naturale mai reprezintă o soluție de reducere a emisiilor de carbon în mobilitate, dar și în dezvoltarea unor tehnologii ale viitorului, precum hidrogenul albastru, unde România poate deveni un important actor în Europa.

De asemenea, un aspect extrem de important este contribuția rezervelor offshore la securitatea energetică. România importă aproximativ 20% din necesarul de gaze naturale și dacă nu se investește în exploatarea resurselor din Marea Neagră, vom ajunge să importăm circa 50% din necesar până în 2030, în funcție de evoluția cererii.

#gaz #Energie #resurse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mai mult decât reușește să exporte, iar dezechilibrul comercial a ajuns la 4,42 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, țara a importat mărfuri de aproape trei ori mai mult decât a vândut peste hotare, în timp ce deficitul balanței comerciale s-a majorat cu peste 250 de milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie–august 2026, exporturile Republicii Moldova au însumat 2,24 miliarde de euro, în creștere cu 9,3%, în timp ce importurile au ajuns la 6,66 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari decât în perioada similară din 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfurile aduse din străinătate, economia moldovenească a reușit să obțină din exporturi doar 33,6 euro. Restul de 66,4 euro reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.

Situația s-a deteriorat în luna august, când exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% comparativ cu august 2025. În schimb, importurile au constituit 817,5 milioane de euro, cu 7% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Astfel, numai în august, deficitul comercial a fost de 549 de milioane de euro, cu aproape 15% mai mare decât în august 2025.

O presiune asupra balanței comerciale vine din sectorul energetic. Petrolul și produsele petroliere reprezintă 10,2% din totalul importurilor, gazele și produsele industriale obținute din gaz dețin 9,5%, iar energia electrică încă 4,1%. Împreună, aceste trei categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro.

Mai mult, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, importurile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze cu 10,4%, iar importurile de energie electrică au avansat cu 7,1%.

Datele BNS arată și o dependență comercială de câteva piețe. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, fiind destinația a 29,9% din exporturile moldovenești și sursa a 22,9% din importuri. Pe locul al doilea în structura importurilor se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%.

În același timp, Uniunea Europeană absoarbe două treimi din exporturile Republicii Moldova, respectiv 66,6%, și furnizează 53,6% din mărfurile importate. Comerțul cu statele UE a generat în primele opt luni un deficit de peste 2,07 miliarde de euro.

În structura exporturilor, cele mai importante categorii de mărfuri au fost semințele și fructele oleaginoase, cu o pondere de 15,6%, mașinile și aparatele electrice, cu 13,8%, cerealele și preparatele pe bază de cereale, cu 12,1%, și legumele și fructele, cu 10,8%.

Agricultura a contribuit la creșterea exporturilor. Livrările externe de cereale și preparate pe bază de cereale au crescut cu 48,8%, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,4%, iar exporturile de legume și fructe au avansat cu 15,9%.

În schimb, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,7%, cele de mașini și aparate electrice cu 6%, iar exporturile de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Totodată, o cincime din exporturile raportate de Republica Moldova nu reprezintă mărfuri autohtone, ci reexporturi. Din cele 2,24 miliarde de euro exportate, mărfurile produse în țară au reprezentat 1,79 miliarde de euro, iar reexporturile au însumat 444,1 milioane de euro.