Rețelele de apă și canalizare intră în reabilitare: investiții noi de peste 1,26 miliarde lei, aprobate de ANRE

Peste 1,26 miliarde de lei vor fi investiți în anul 2026 în modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare din Republica Moldova. Planurile de investiții au fost aprobate de Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în cadrul ședinței ordinare.

Cea mai mare parte a fondurilor este destinată operatorilor din Chișinău și Cahul. Astfel, S.A. „Apă Canal Chișinău” va investi 583,7 milioane de lei, bani care vor fi utilizați inclusiv pentru reabilitarea a 50,6 kilometri de rețele de apă și 2,2 kilometri de rețele de canalizare. La rândul său, S.A. „Apă Canal Cahul” a primit undă verde pentru un plan de investiții în valoare de 596,2 milioane de lei, destinat în principal extinderii și reabilitării infrastructurii de apă și canalizare.

Investiții sunt prevăzute și pentru alți operatori regionali. Î.M. „SUCanal” Comrat va aloca 56,4 milioane de lei pentru extinderea și reabilitarea rețelelor, Î.M. „ApăCanal Dondușeni” – 25,6 milioane de lei, iar Î.M. „ApăCanal Ocnița” – 2,4 milioane de lei pentru lucrări de modernizare. Sume mai mici au fost aprobate pentru Î.M. „ApăCanal Măgdăcești” – 216,3 mii lei, și Î.M. „Servicii Comunale Glodeni” – 150 mii lei, fonduri destinate în special instalării contoarelor de apă.

Totodată, ANRE a aprobat modificarea Planului de investiții pentru anul 2025 al S.A. „Apă-Canal Chișinău”, care a fost majorat cu 26,2 milioane de lei, ajungând la un total de 695,8 milioane de lei. De asemenea, planul de investiții al Î.M. „Apă-Canal” Vulcănești pentru anul 2025 a fost ajustat la 312,4 mii lei.

Potrivit ANRE, investițiile aprobate urmăresc îmbunătățirea calității serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, reducerea pierderilor din rețele și asigurarea unei infrastructuri mai fiabile pentru consumatori.

#acces la apa #Investiții #canalizare #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.