Risipa alimentară, la cote alarmante! Un moldovean aruncă 71 kg de mâncare pe an

Datele economice recente arată că Republica Moldova a înregistrat un indice al risipei alimentare de 93,4 din 100 în anul 2024, conform unei analize prezentate în emisiunea „Analize economice” de către econoomistul Veaceslva Ioniță. Un moldovean va risipi în medie aproximativ 71 kg de produse alimentare în acest an.

Risipa alimentară totală în Republica Moldova în 2024 va fi de aproximativ 180 de mii de tone, echivalent cu aproximativ 3 mii de vagoane de tren marfare, aliniate pe o lungime de 40 km. Aceste date alarmante au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, care a subliniat că risipa de alimente ar putea fi chiar mai mare cu 50% dacă calitatea datelor ar fi îmbunătățită.

În ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare în funcție de veniturile gospodăriilor casnice, analistul economic a menționat că în 2022, primii 20% cei mai săraci moldoveni au alocat aproximativ 56,9% din venitul gospodării pentru alimente, în timp ce cei mai bogați 20% dintre moldoveni au alocat doar 30,3% din venituri.

Comparativ cu alte țări, risipa de alimente în Republica Moldova este de 71 kg per capita pe an, situându-se sub nivelul înregistrat în țări precum Portugalia (124 kg), Elveția (119 kg) și Serbia (108 kg). Totuși, această cifră este mai mare decât cea din Ucraina (69 kg), România (67 kg) și alte țări din Europa de est și de nord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gunoi #risipa #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile americane intenționează să înăsprească în curând restricțiile asupra petrolului rusesc, vizând „flota umbră” utilizată pentru transportul acestuia și reducerea volumelor de export pe piața mondială, a declarat Dalip Singh, adjunctul consilierului președintelui SUA pentru securitate națională.

Potrivit acestuia, aceste măsuri vor contribui la privarea de finanțare a mașinăriei militare rusești. „Pe termen scurt, între șase luni și trei ani, dacă ne propunem să reducem veniturile Rusiei din vânzarea de petrol, acest lucru va fi realizat prin intermediul sancțiunilor și altor instrumente care vor viza hidrocarburile lor”, a declarat Singh în cadrul unei conferințe organizate de Carnegie Endowment for International Peace.

De asemenea, oficialul a subliniat că există și alte direcții care trebuie abordate pentru a diminua capacitățile militare ale Rusiei. „Neutralizarea mașinăriei militare rusești depinde de schimbarea intereselor țărilor terțe care produc componente ce ajung, în final, pe câmpul de luptă în favoarea Rusiei, sau de livrările de tranzit ale acestor mărfuri”, a adăugat Singh.

Printre țările care ajută Rusia să obțină componente pentru echipamente militare, Singh a menționat China, India, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Totodată, el a subliniat că China este „cel mai mare încălcător” al regimului de sancțiuni impus de SUA.

Țările G7 au introdus un plafon de preț pentru petrolul rusesc la 60 de dolari pe baril și un plafon de 100 de dolari pe baril pentru produsele petroliere. Restricțiile impun ca firmele din țările G7 să nu poată oferi servicii de transport pentru produsele vândute la un preț mai mare decât acest plafon.