VIDEO Investiție în viitorul profesional al tinerilor și refugiaților din Ucraina

În 8 raioane din țară, refugiații din Ucraina și moldovenii își croiesc drumul spre succes prin cursurile profesionale oferite de Helvetas Moldova și Asociația pentru Formare Antreprenorială și Dezvoltare. Printre ei se numără și Victoria Covalciucenco, o tânără din Ucraina hotărâtă să-și urmeze pasiunea pentru mașini și să devină mecanic auto.

„Întotdeauna am fost interesată de mașini. Motivația mea este să înțeleg mai bine mașinile, poate în viitor să-mi creez propriul service auto, o afacere, ca să pot avea propriul autoturism și, dacă Doamne ferește se strică, să îl pot repara singură.”

Aceste cursuri, parte a proiectului „Creșterea Rezilienței prin Angajare și Coeziune Socială”, au fost gândite pentru a oferi oportunități de formare și reprofilare profesională pe piața muncii din Moldova, atât pentru localnici, cât și pentru refugiații din Ucraina stabiliți aici.

„Cursurile profesionale sunt o altă componentă a asistenței pe care o oferă organizația Helvetas, adresată populației vulnerabile, inclusiv refugiaților din Ucraina. Sunt cursuri cu durată scurtă, până în trei luni, ceea ce le face mai accesibile pentru marea parte a populației, care are și alte îndatoriri”, menționează Clara Abdullah, ofițer de comunicare Helvetas Moldova.

Datorită ofertei diverse de cursuri, axate pe cunoștințe practice, beneficiarii au șansa să își descopere pasiunile și să-și dezvolte noi competențe profesionale într-un mediu propice. Ludmila Bordea participă la cursul de operare a calculatorului, vrând să demonstreze că rolul de tânără mamă poate fi îmbinat cu cel de studentă și ulterior, cu cel de angajată.

„Vreau să fac o schimbare, să fie mai ușor pe viitor, ca să poți să lucrezi chiar și de acasă. Dacă ești în concediu de maternitate, cu bazele de date se poate munci și de acasă”, precizează Ludmila.

Cursurile vin în sprijinul participanților cu oportunități de învățare practică, dar și cu suport și inspirație pentru găsirea unei cariere. Vladimir Vintilescu, participant la cursul de sudură electrică, vede în această oportunitate o poartă către un viitor stabil și promițător acasă, în Moldova. „E ceva nou și interesant. Deci eu văd în asta viitor.”

La moment, peste 300 de persoane beneficiază de cursurile profesionale și de limbi străine, care au loc în raioanele Chișinău, Anenii Noi, Ialoveni, Bălți, Soroca, Drochia, Edineț și Ocnița.

Cursurile de formare profesională sunt oferite în cadrul proiectului „Creșterea Rezilienței prin Angajare și Coeziune Socială”, implementat în consorțiu de Helvetas Moldova și HEKS/EPER Moldova, cu sprijinul Guvernului Elvețian. Partener strategic de implementare: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

#investitie in viitor #cursuri profesionale #balti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.