Roaming între România și Moldova, după primul an de acord: creșteri de 20 pentru traficul de internet

ANCOM și ANRCETI au publicat Raportul comun după primul an de aplicare a Acordului de roaming între România și Republica Moldova. Raportul arată creșterile spectaculoase ale traficului de internet în roaming în 2022, de 20 de ori în cazul utilizatorilor din Republica Moldova găzduiți în roaming în România, respectiv de aproape 3 ori, în cazul utilizatorilor din România găzduiți în roaming în Republica Moldova. Primul an al Acordului marchează totodată creșteri importante ale traficului de telefonie în roaming între cele două state.

Creșterea traficului de roaming bilateral a fost consecința ieftinirii tarifelor acestor servicii, realizată de operatorii din cele două state în aplicarea Acordului. Astfel, în Republica Moldova, utilizatorii de roaming cu România s-au bucurat de o scădere esențială și rapidă a tarifelor prin aplicarea ”roamingului ca acasă” cu România. În România, reducerile tarifelor pentru roamingul cu Republica Moldova au fost mari, în special pentru internetul în roaming (-65%).

Conform raportului, costul coşului mediu de consum în roaming în cele 2 state a scăzut cu aproape 70% în cazul utilizatorilor din Republica Moldova şi cu 30% în cazul celor din România.

În ceea ce privește apelurile internaționale bilaterale, reducerile tarifelor au fost, cu unele excepții, sub așteptări în ambele state, astfel că evoluția consumului a fost modestă: creşteri de 25-27% în volum (număr de minute), depăşite însă de creşterile numărului de utilizatori unici care au efectuat astfel de apeluri în 2022 (creşteri de 32-46%). Astfel, consumul mediu de apeluri internaționale/utilizator a scăzut, în ambele state.

Cele două autorități de reglementare vor continua monitorizarea și raportarea evoluțiilor și efectelor Acordului.

Guvernele României și al Republicii Moldova au semnat pe 11 februarie 2022 un Acord privind reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming internațional și a celor de apeluri internaționale între cele două state. Acordul a intrat în vigoare pe 25 martie 2022 și este pus în aplicare cu sprijinul cu sprijinul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) din Republica Moldova, respectiv cu sprijinul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în România.

Acordul urmărește să creeze cadrul de colaborare între cele două state în scopul reducerii sustenabile a tarifelor de furnizare, pe piața cu amănuntul, a serviciilor de roaming internațional: voce, SMS și date, respectiv a celor de apeluri internaționale între cele două state.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Roaming #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Corneliu Ghimpu a reacționat după trimiterea dosarului său în judecată, contestând acuzațiile și modul în care a fost desfășurată ancheta. Fostul prim-vicepreședinte al Victoriabank susține că expertiza financiară dispusă de acuzare a confirmat proveniența legală a averii sale, dar că aceasta ar fi fost ignorată.

„Cei care mă cunosc știu cine sunt. Știu ce valori am purtat cu mine, cum mi-am făcut meseria și cum mi-am trăit viața de zi cu zi. Și mai știu că ceea ce mi se impută nu se potrivește cu mine, așa cum apa nu se amestecă cu uleiul”, afirmă Ghimpu.

În reacția sa, acesta descrie cauza drept „un dosar care nu rezistă unui simplu exercițiu de logică”. El invocă „șase ani fără nicio acțiune de investigație și fără nicio probă nouă, apoi, într-o singură zi, o acuzație agravată”.

Ghimpu mai susține că dosarul conține o singură mărturie, „pusă la îndoială chiar de actele procurorului”, și contestă calificarea drept infracțiune a unor activități pe care le descrie ca fiind profesionale, de rutină.

O altă critică vizează prezentarea averii sale în comunicatul oficial. Potrivit lui, expertiza financiară dispusă chiar de acuzare, care ar fi confirmat proveniența legală a averii, a fost ignorată.

„În locul ei, în comunicatul oficial, o sumă a sechestrului umflată pe hârtie, pentru a crea percepția unei vinovății «evidente» și a bifa succese”, afirmă acesta. Totodată, el reclamă un termen prea scurt pentru studierea materialelor cauzei.

„Legea cere ca vinovăția să fie dovedită de acuzare, nu nevinovăția de cel acuzat. Cere probe, nu presupuneri. Cere ca anchetatorul să caute la fel de atent și ce îl apără pe om, nu doar ce îl acuză”, declară Ghimpu, susținând că în dosarul său aceste reguli au fost trecute cu vederea.

El vorbește și despre impactul celor șase ani asupra vieții sale: „Acești șase ani i-aș fi putut dărui societății, muncind și construind. În schimb, am tot așteptat adevărul”.

„Fiecare leu pe care îl am e muncit cinstit, adunat o viață întreagă, cu respect față de lege, oameni și lucrul bine făcut”, adaugă Ghimpu. În încheiere, acesta mulțumește familiei și prietenilor pentru sprijin și afirmă că merge mai departe „cu fruntea sus și cu încredere în judecători”.

Reacția vine în contextul trimiterii sale în judecată în dosarul „Frauda bancară”. Procuratura Anticorupție îl acuză de complicitate la escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, pentru presupuse fapte din 2014. Cauza va fi examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

#Corneliu Ghimpu #Victoriabank #frauda bancara