Roaming între România și Moldova, după primul an de acord: creșteri de 20 pentru traficul de internet

ANCOM și ANRCETI au publicat Raportul comun după primul an de aplicare a Acordului de roaming între România și Republica Moldova. Raportul arată creșterile spectaculoase ale traficului de internet în roaming în 2022, de 20 de ori în cazul utilizatorilor din Republica Moldova găzduiți în roaming în România, respectiv de aproape 3 ori, în cazul utilizatorilor din România găzduiți în roaming în Republica Moldova. Primul an al Acordului marchează totodată creșteri importante ale traficului de telefonie în roaming între cele două state.

Creșterea traficului de roaming bilateral a fost consecința ieftinirii tarifelor acestor servicii, realizată de operatorii din cele două state în aplicarea Acordului. Astfel, în Republica Moldova, utilizatorii de roaming cu România s-au bucurat de o scădere esențială și rapidă a tarifelor prin aplicarea ”roamingului ca acasă” cu România. În România, reducerile tarifelor pentru roamingul cu Republica Moldova au fost mari, în special pentru internetul în roaming (-65%).

Conform raportului, costul coşului mediu de consum în roaming în cele 2 state a scăzut cu aproape 70% în cazul utilizatorilor din Republica Moldova şi cu 30% în cazul celor din România.

În ceea ce privește apelurile internaționale bilaterale, reducerile tarifelor au fost, cu unele excepții, sub așteptări în ambele state, astfel că evoluția consumului a fost modestă: creşteri de 25-27% în volum (număr de minute), depăşite însă de creşterile numărului de utilizatori unici care au efectuat astfel de apeluri în 2022 (creşteri de 32-46%). Astfel, consumul mediu de apeluri internaționale/utilizator a scăzut, în ambele state.

Cele două autorități de reglementare vor continua monitorizarea și raportarea evoluțiilor și efectelor Acordului.

Guvernele României și al Republicii Moldova au semnat pe 11 februarie 2022 un Acord privind reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming internațional și a celor de apeluri internaționale între cele două state. Acordul a intrat în vigoare pe 25 martie 2022 și este pus în aplicare cu sprijinul cu sprijinul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) din Republica Moldova, respectiv cu sprijinul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în România.

Acordul urmărește să creeze cadrul de colaborare între cele două state în scopul reducerii sustenabile a tarifelor de furnizare, pe piața cu amănuntul, a serviciilor de roaming internațional: voce, SMS și date, respectiv a celor de apeluri internaționale între cele două state.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Roaming #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.