România introduce noi proceduri pentru mărfurile din afara UE care merg spre Moldova și Ucraina

08 Iun. 2026, 17:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
08 Iun. 2026, 17:26 // Actual //  Grîu Tatiana

Transportul mărfurilor către Republica Moldova și Ucraina prin România ar putea dura mai mult, după introducerea unor noi reguli vamale la nivelul Uniunii Europene. Noile proceduri afectează în special produsele petroliere importate din afara UE prin portul Sulina, scrie profit.ro.

Autoritatea Vamală Română a anunțat că, din 25 mai 2026, a devenit operațională o nouă etapă a sistemului NCTS-RO, care obligă operatorii economici să înregistreze mărfurile aflate în tranzit pe teritoriul Uniunii Europene și să depună declarații suplimentare de siguranță.

Astfel, companiile care transportă combustibili din state non-UE, precum Turcia, vor trebui să prezinte garanții financiare pentru întreaga valoare a mărfii pe perioada tranzitului prin UE. Garanția va fi returnată după finalizarea transportului.

Reprezentanții pieței spun că noile reguli ar putea întârzia livrările prin Canalul Sulina cu două sau chiar trei zile, din cauza procedurilor suplimentare de vămuire și verificare a documentelor.

Potrivit sursei citate, mărfurile provenite din state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Grecia, nu vor fi supuse acestor formalități suplimentare.

În același timp, participanții la piață consideră că noile măsuri ar putea face mai atractive livrările prin portul Constanța, unde transporturile nu sunt afectate de noile reguli de tranzit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Iun. 2026, 15:47
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
08 Iun. 2026, 15:47 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Consiliul Concurenței din România a aplicat cele mai mari amenzi din istoria sistemului bancar românesc, după ce a sancționat 10 bănci pentru practici anticoncurențiale legate de stabilirea indicelui ROBOR. Valoarea totală a sancțiunilor ajunge la 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.

Autoritatea susține că băncile implicate și-ar fi coordonat comportamentul în timpul procedurii de fixing ROBOR, prin schimb de informații considerate confidențiale și strategice. Potrivit Consiliului Concurenței, instituțiile financiare nu ar fi acționat independent atunci când transmiteau cotațiile pentru stabilirea indicelui, ceea ce ar fi influențat nivelul ROBOR și, implicit, dobânzile plătite de clienți la unele credite.

Cea mai mare amendă a fost aplicată Banca Transilvania — peste 875 de milioane de lei. Banca Comercială Română a primit o sancțiune de peste 577 de milioane de lei, iar Raiffeisen Bank și UniCredit Bank au fost amendate cu peste 400 de milioane de lei fiecare. Pe lista sancțiunilor se mai regăsesc BRD, ING Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Banca Comercială Intesa Sanpaolo România și Libra Internet Bank.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu a vizat politicile bancare sau reglementările din sistem, ci strict comportamentul instituțiilor financiare în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. El a precizat că independența cotațiilor este esențială, mai ales pentru maturitățile unde volumul tranzacțiilor efective este redus.

La scurt timp după anunțul sancțiunilor, băncile au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Reprezentanții UniCredit Bank au calificat sancțiunea drept „injustă și nefondată”, susținând că argumentele prezentate în timpul audierilor nu au fost luate în considerare. Și Banca Transilvania a anunțat că va merge în instanță, afirmând că decizia este „arbitrară și nefondată” și că ar putea afecta creditarea economiei cu până la 5 miliarde de euro. Poziții similare au avut și BRD, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, ING Bank și CEC Bank, care spun că au respectat permanent regulile impuse de Banca Națională a României și legislația europeană.

În paralel, avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea i-a îndemnat pe clienții cu credite legate de ROBOR să dea băncile în judecată pentru recuperarea dobânzilor plătite în perioada 2018-2026. Acesta susține că decizia Consiliului Concurenței ar putea deveni o probă importantă în astfel de procese.

Investigația a fost începută la finalul anului 2022 și a inclus colaborarea cu Comisia Europeană, deoarece cazul vizează și încălcarea regulilor europene de concurență. Băncile au acum la dispoziție 30 de zile pentru a ataca decizia în instanță.

ROBOR este indicele folosit pentru calcularea dobânzilor la numeroase credite, în special cele contractate înainte de 2019. Un ROBOR mai mare înseamnă rate mai mari pentru debitori, motiv pentru care cazul are impact direct asupra milioane de clienți și asupra costurilor de finanțare din economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!