Rusia a adus noi sisteme anti-aeriene în Belarus, în mijlocul tensiunilor provocate de criza din Ucraina

Rusia a trimis un nou divizion format din mai multe baterii antiaeriene Panțîr-S din Extremul Orient în Belarus pentru efectuarea exercițiilor comune „Allied Resolve 2022”, a anunțat, sâmbătă, Ministerul Apărării rus. Informația vine pe fondul tensiunilor tot mai puternice dintre Occident și Rusia, din cauza trupelor defășurate de Kremlin la granița ruso-ucraineană.

Un divizion este format din 12 vehicule de luptă, fiecare din ele putând transporta 12 rachete antiaeriene.

În acelaşi timp, Rusia a anunţat, sâmbătă, încheierea exerciţiilor în Districtul militar Vest, care include zone de de la graniţa cu Ucraina, Belarus, ţările baltice şi Finlanda şi revenirea unităţilor care au participat la acestea în cazărmile de la bazele lor, potrivit EFE şi Interfax, citate de Agerpres.

„Toate sarcinile trasate trupelor ca parte a verificării pregătirii de luptă au fost îndeplinite în totalitate. Continuăm activităţi planificate de antrenare de luptă” în poligoane, a declarat comandantul forţelor Districtului militar Vest, generalul Aleksandr Juravliov.

Exerciţiile în Districtul militar Vest au început în data de 25 ianuarie pe fondul tensiunilor crescute între Occident şi Rusia, acuzată de comasarea a zeci de mii de soldaţi la frontiera ucraineană pentru o potenţială invazie a țării vecine.

În acelaşi timp, exerciţiile din Belarus, unde Rusia a concentrat importante trupe şi tehnică militară, între care avioane de vânătoare Su-35S, nu au început încă.
Ministrul adjunct al apărării rus, Aleksandr Fomin, a spus recent că într-o primă etapă, până pe 9 februarie, este planificată relocarea trupelor şi crearea grupurilor armate. În a doua etapă, din 10 februarie până în 20 februarie, se vor desfăşura exerciţiile comune „Allied Resolve-2022”, precizase el.

#razboi #atac #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.