Rusia, în pragul unui colaps financiar! Cheltuielile pentru război și industria de apărare depășesc dublu bugetul țării

Rusia a cheltuit pentru război și industria de apărare de două ori mai mult decât s-a reflectat oficial în bugetul de stat, ceea ce ar putea duce la o criză bancară și financiară gravă, avertizează Craig Kennedy, un analist financiar american, potrivit unei analize a lui Craig Kennedy.

Într-o analiză detaliată, Kennedy evidențiază creșterea masivă a datoriei corporative din Rusia și modul în care aceasta maschează adevăratele costuri ale războiului:

Între mijlocul anului 2022 și sfârșitul anului 2024, datoria corporativă din Rusia a crescut exploziv, ajungând la 415 miliarde de dolari.
Aproximativ 50-60% din această sumă (210-250 miliarde de dolari) a fost direcționată către entități implicate în război.
Acest volum depășește cheltuielile oficiale de apărare ale bugetului de stat al Rusiei pentru aceeași perioadă.
Practic, băncile de stat rusești, la ordinul regimului lui Vladimir Putin, pompează sume uriașe de bani în companii care, în multe cazuri, nu vor putea returna creditele.
Aceasta reprezintă, de facto, o emisie monetară ascunsă, adică tipărirea de bani fără acoperire.

Costurile ascunse ale războiului

Potrivit lui Kennedy, scopul acestor manevre financiare este de a ascunde dimensiunea reală a cheltuielilor militare ale statului rus, făcând să pară că acestea sunt la un nivel sigur pentru sistemul financiar.

Oficial, cheltuielile de apărare reprezintă 6,2% din PIB-ul Rusiei. Totuși, dacă se iau în considerare și cele 210-250 miliarde de dolari menționate, ponderea reală crește la 12-13% din PIB, un nivel extrem de ridicat.

Bănci fără resurse și stat fără soluții

Kennedy avertizează că băncile de stat rusești nu au resursele necesare pentru a acoperi astfel de sume, iar statul însuși nu dispune de fondurile necesare. Suma implicată este echivalentă cu toate veniturile bugetului Rusiei din petrol și gaze pentru aceeași perioadă de 2,5 ani.

Practic, guvernul rus ordonă băncilor de stat să acorde credite neacoperite către structuri care nu le pot rambursa, ceea ce duce la:

Accelerarea inflației;
Eșecul politicii Băncii Centrale a Rusiei de a controla prețurile prin creșterea ratei de bază.

Continuarea acestei practici ar putea provoca prăbușirea sistemului bancar din cauza datoriilor neperformante și ar putea destabiliza sistemul financiar al țării. În final, statul va fi forțat să preia aceste datorii, ceea ce ar putea duce la un colaps economic total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.