Rusia, în pragul unui colaps financiar! Cheltuielile pentru război și industria de apărare depășesc dublu bugetul țării

Rusia a cheltuit pentru război și industria de apărare de două ori mai mult decât s-a reflectat oficial în bugetul de stat, ceea ce ar putea duce la o criză bancară și financiară gravă, avertizează Craig Kennedy, un analist financiar american, potrivit unei analize a lui Craig Kennedy.

Într-o analiză detaliată, Kennedy evidențiază creșterea masivă a datoriei corporative din Rusia și modul în care aceasta maschează adevăratele costuri ale războiului:

Între mijlocul anului 2022 și sfârșitul anului 2024, datoria corporativă din Rusia a crescut exploziv, ajungând la 415 miliarde de dolari.
Aproximativ 50-60% din această sumă (210-250 miliarde de dolari) a fost direcționată către entități implicate în război.
Acest volum depășește cheltuielile oficiale de apărare ale bugetului de stat al Rusiei pentru aceeași perioadă.
Practic, băncile de stat rusești, la ordinul regimului lui Vladimir Putin, pompează sume uriașe de bani în companii care, în multe cazuri, nu vor putea returna creditele.
Aceasta reprezintă, de facto, o emisie monetară ascunsă, adică tipărirea de bani fără acoperire.

Costurile ascunse ale războiului

Potrivit lui Kennedy, scopul acestor manevre financiare este de a ascunde dimensiunea reală a cheltuielilor militare ale statului rus, făcând să pară că acestea sunt la un nivel sigur pentru sistemul financiar.

Oficial, cheltuielile de apărare reprezintă 6,2% din PIB-ul Rusiei. Totuși, dacă se iau în considerare și cele 210-250 miliarde de dolari menționate, ponderea reală crește la 12-13% din PIB, un nivel extrem de ridicat.

Bănci fără resurse și stat fără soluții

Kennedy avertizează că băncile de stat rusești nu au resursele necesare pentru a acoperi astfel de sume, iar statul însuși nu dispune de fondurile necesare. Suma implicată este echivalentă cu toate veniturile bugetului Rusiei din petrol și gaze pentru aceeași perioadă de 2,5 ani.

Practic, guvernul rus ordonă băncilor de stat să acorde credite neacoperite către structuri care nu le pot rambursa, ceea ce duce la:

Accelerarea inflației;
Eșecul politicii Băncii Centrale a Rusiei de a controla prețurile prin creșterea ratei de bază.

Continuarea acestei practici ar putea provoca prăbușirea sistemului bancar din cauza datoriilor neperformante și ar putea destabiliza sistemul financiar al țării. În final, statul va fi forțat să preia aceste datorii, ceea ce ar putea duce la un colaps economic total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șoferii din Uniunea Europeană ar putea pierde, în următorii ani, posibilitatea de a depăși limita legală de viteză. Comisia Europeană analizează introducerea unui sistem obligatoriu pentru mașinile noi, care ar interveni direct asupra motorului și ar reduce automat accelerația atunci când vehiculul depășește viteza maximă admisă.

Potrivit publicației belgiene 7sur7, proiectul este în faza de analiză și este discutat cu producătorii auto și organizațiile pentru siguranță rutieră. Dacă va fi aprobat, sistemul ar putea deveni obligatoriu după 2030 și ar reprezenta una dintre cele mai importante schimbări din industria auto europeană din ultimele decenii.

Spre deosebire de actualul sistem Intelligent Speed Assistance (ISA), obligatoriu pe toate autoturismele noi comercializate în UE din iulie 2024, noua tehnologie nu s-ar limita la avertizarea șoferului. Ea ar putea reduce automat puterea motorului și ar împiedica vehiculul să accelereze peste limita legală de viteză.

Funcționarea sistemului s-ar baza pe combinarea mai multor tehnologii, inclusiv GPS, hărți digitale actualizate, rețele 5G și camere video capabile să recunoască indicatoarele rutiere. În momentul în care automobilul intră într-o zonă cu o limită de viteză mai redusă, sistemul ar adapta automat accelerația.

Potrivit informațiilor disponibile, șoferii ar putea dezactiva temporar limitarea doar în situații de urgență, pentru a accelera peste limita legală pe o perioadă scurtă.

Susținătorii proiectului afirmă că măsura ar putea reduce semnificativ numărul accidentelor grave, viteza excesivă fiind una dintre principalele cauze ale deceselor în trafic.

În schimb, criticii avertizează asupra riscurilor generate de eventualele erori tehnice. Camerele pot interpreta greșit indicatoarele, hărțile digitale pot conține informații neactualizate, iar semnalul GPS nu este întotdeauna suficient de precis. În astfel de cazuri, o reducere nejustificată a vitezei ar putea crea situații periculoase în trafic.

Specialiștii atrag atenția și asupra securității cibernetice, subliniind că un sistem capabil să controleze accelerația unei mașini trebuie protejat împotriva defecțiunilor și atacurilor informatice.

De asemenea, unele estimări arată că statele membre ale Uniunii Europene ar putea încasa mai puține venituri din amenzile pentru depășirea vitezei, dacă noua tehnologie va elimina aproape complet acest tip de abatere.

Comisia Europeană precizează că nu există încă o propunere legislativă finală, iar discuțiile vizează evaluarea fezabilității tehnice și a impactului asupra siguranței rutiere. Dacă măsura va fi adoptată, aceasta se va aplica doar vehiculelor noi introduse pe piață, fără a afecta automobilele aflate deja în circulație.