S-a zis cu „epoca dinozaurilor” care furau în stânga și în dreapta! Noua șefă de la Anticorupție are multe întrebări

Nouă șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin susține că furtul miliardului a creat o imagine mai puțin bună Republicii Moldova în străinătate. Potrivit ei, sunt foarte multe întrebări pe acest caz.

„Eu cred că fiecare persoană din Moldova, dar chiar și oamenii din alte țări au auzit de furtul miliardului. E un caz pentru care, din păcate, Republica Moldova e cunoscută în lume. Și e clar că pentru mine acolo sunt cele mai multe întrebări: Ce se întâmplă? De ce nu s-a întâmplat până acum? Ce fel de documente avem? Avem solicitări de probe din alte țări?”, se întreabă Veronica Dragalin într-un interviu pentru moldova.org

Potrivit Veronicăi Dragalin, dânsa are aceleași răspunsuri și informație ca și restul țării (despre jaful secolului n.a). „Pentru mine este un caz foarte, foarte important. Clar că și Laundromatul e o prioritate pentru mine. Cred că acestea sunt cazurile de rezonanță, unde vreau cât mai repede să înțeleg ce se întâmplă, dar și care-i planul de mers înainte”.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Ultimele date al Băncii Naționale a Moldovei relevă că până la 30 septembrie 2021 s-a reușit recuperarea a 2,6 miliarde de lei din comercializarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare, dar nu din furtul propriu-zis.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#procuror #Dragalin #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Petrolului din Irak a anunțat inițierea unor negocieri directe cu companii americane pentru preluarea participației gigantului rus „Lukoil” în zăcământul petrolier West Qurna-2, transmite Bloomberg. Autoritățile irakiene nu au făcut publice numele potențialilor cumpărători, însă, potrivit surselor citate, companii precum ExxonMobil și Chevron și-au exprimat anterior interesul pentru activele internaționale ale „Lukoil”, pe care firma este obligată să le vândă în regim accelerat din cauza sancțiunilor impuse de administrația Donald Trump.

Zăcământul West Qurna-2, cu rezerve estimate la 14 miliarde de barili și o producție de aproximativ 500.000 de barili pe zi, reprezintă cel mai mare activ extern al „Lukoil”. Compania rusă deține aici o participație de 75%. Ministerul Petrolului de la Bagdad afirmă că transferul controlului către o companie petrolieră americană „ar servi intereselor comune, ar consolida stabilitatea piețelor mondiale și ar garanta continuitatea producției de petrol a Irakului”.

Deocamdată, autoritățile irakiene nu au precizat termenul la care ar putea fi semnat acordul final privind vânzarea participației „Lukoil”.

Potrivit Bloomberg, decizia Irakului de a implica firme americane corespunde atât intereselor strategice ale Washingtonului, cât și intenției Bagdadului de a aprofunda relațiile energetice cu Statele Unite.

Anunțul vine pe fundalul problemelor majore ale „Lukoil” în Irak. Pe 10 noiembrie, compania a declarat forță majoră la West Qurna-2, după ce autoritățile irakiene au suspendat toate plățile în numerar și în petrol către firma rusă. În aceeași perioadă, compania petrolieră de stat SOMO a anulat trei livrări de petrol extrase de „Lukoil”. Ulterior, guvernul Irakului a preluat gestionarea exporturilor provenite din zăcământ, pentru a asigura continuitatea livrărilor în pofida sancțiunilor.

Statele Unite au impus sancțiuni severe împotriva „Lukoil” și „Rosneft” în luna octombrie, cu scopul de a limita finanțarea războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. Trezoreria americană a acordat companiei doar o lună pentru închiderea operațiunilor din afara Rusiei, însă licența temporară a fost ulterior prelungită până la 13 decembrie.

Cu active în 11 țări, de la Europa și Africa până în Orientul Mijlociu, „Lukoil” este acum forțată să își vândă rapid operațiunile internaționale pentru a respecta regimul de sancțiuni.