Salariile bugetarilor nu vor crește din septembrie: Tofan anunță amânarea până în 2027

19 Aug. 2026, 14:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Aug. 2026, 14:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Legea salarizării va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar majorările salariale prevăzute de aceasta nu vor putea fi aplicate de la 1 septembrie 2026, a anunțat premierul Vasile Tofan. Potrivit acestuia, bugetul nu dispune în prezent de resursele necesare pentru implementarea reformei, care ar necesita peste 5 miliarde de lei.

Noua lege a salarizării urma să aducă majorări pentru aproximativ 170.000 de angajați din sectorul bugetar, începând din această toamnă. Premierul spune însă că, în condițiile actuale, aplicarea reformei va fi amânată până anul viitor.

„Trebuie să venim cu o politică fiscală nouă ca să creștem încasările pentru a onora această lege. În numele Guvernului, îmi cer scuze că nu am putut crește salariile din toamnă. Vreau să garantez că această lege va intra în vigoare. Din 1 ianuarie 2027 vor fi aplicate aceste majorări, mai devreme nu este posibil”, a declarat Vasile Tofan miercuri, 19 august.

Premierul a precizat că pentru aplicarea majorărilor salariale sunt necesare peste 5 miliarde de lei, resurse de care bugetul nu dispune în prezent, motiv pentru care reforma nu poate fi implementată din luna septembrie. Prim-ministrul a menționat că, odată cu intrarea în vigoare a legii, la 1 ianuarie 2027, salariile cadrelor didactice vor crește, în funcție de categorie, cu aproximativ 10–15%, cele ale angajaților din domeniul ordinii publice cu 15%, în sănătate și apărare cu câte 17%, iar în justiție cu 9%.

Declarațiile premierului au fost făcute în contextul protestului organizat miercuri de angajații din sistemul educațional. Sute de cadre didactice din mai multe raioane ale țării, angajați din sistemul educațional și reprezentanți ai sindicatelor s-au adunat în fața Guvernului și au cerut majorarea salariilor de la 1 septembrie.

Participanții au semnat o rezoluție prin care își exprimă nemulțumirea față de nivelul actual al salariilor și cer ca munca din sistemul educațional să fie remunerată prin venituri „demne și motivante”. Potrivit acestora, un salariu decent este un drept, nu un privilegiu.

Profesorii cer respectarea angajamentelor privind majorarea salariilor de la 1 septembrie și prevederea clară a acestei creșteri în actele normative. Totodată, aceștia solicită o majorare salarială substanțială, care să contribuie la creșterea atractivității profesiei didactice și la menținerea angajaților în sistem.

Precizăm că, noua Lege a salarizării a fost prezentată în luna iunie de fostul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, și ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru. Autoritățile au declarat atunci că reforma urmărește să asigure mai multă echitate salarială, să crească ponderea salariului de bază în venitul total al angajaților din sectorul bugetar și să reducă treptat numărul valorilor de referință.

De majorări urmau să beneficieze aproximativ 60.000 de angajați din educație, 50.000 de muncitori și angajați tehnici, 20.000 de salariați din primării și administrația publică și 17.000 de persoane din domeniul ordinii publice.

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.