Salariile bugetarilor rămân în urma inflației. Sindicatele cer ajustări pentru medicii, polițiști și profesori

09 Dec. 2025, 14:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Dec. 2025, 14:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sindicatele cer ajustarea salariului pentru bugetari la rata inflației. Sindicaliștii atrag atenția că proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 prevede majorarea unei singure valori de referință salariale de la 2200 lei la 2400 lei aplicabilă doar unui număr limitat de angajați. În schimb, valoarea de referință de 2500 lei, utilizată pentru majoritatea salariaților din sectorul bugetar, inclusiv cadrele didactice, personalul medical, angajații MAI și ai sistemului penitenciar, rămâne neschimbată.

CNSM subliniază că această abordare contravine legii, care prevede reexaminarea anuală a valorii de referință și ajustarea acesteia cel puțin la nivelul inflației. În acest context, sindicatele solicită majorarea valorii de 2500 lei cu minimum 6,8%, corespunzător ratei inflației prognozate pentru anul 2025.

Totodată, CNSM își exprimă îngrijorarea față de propunerea Guvernului de stabilire a salariului minim la 6300 de lei în 2026, întrucât raportul dintre salariul minim și salariul mediu ar coborî la 39,1%, mult sub pragurile recomandate la nivel european. Sindicaliștii cer respectarea Directivei UE privind salariile minime adecvate, care prevede un nivel de cel puțin 50% din salariul mediu și 60% din salariul median.

Potrivit CNSM, salariul minim propus nu acoperă necesitățile de bază ale salariaților și nici nu permite acumularea unei pensii minime fără subvenții masive de la bugetul de stat. Estimările pentru 2026 indică necesitatea unor alocări suplimentare de circa 2,79 miliarde de lei pentru susținerea sistemului de pensii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Oct. 2026, 14:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Oct. 2026, 14:04 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Atacurile cibernetice cu ajutorul inteligenței artificiale vor fi simulate în cadrul unor exerciții ale statelor G7, pentru a verifica cât de pregătite sunt autoritățile să protejeze sistemul financiar. Decizia a fost anunțată de ministrul japonez al Finanțelor, Satsuki Katayama, după reuniunea miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale, desfășurată la Bangkok, în marja reuniunilor anuale ale FMI, transmite Reuters. 

Exercițiile vor pune autoritățile în fața unor scenarii de criză, pentru a testa procedurile de reacție. În funcție de situațiile alese, ar putea participa și instituții financiare private. Rezultatele vor fi folosite pentru identificarea punctelor slabe și actualizarea planurilor de intervenție.

Propunerea fusese discutată de adjuncții miniștrilor de Finanțe și a primit aprobarea la nivel ministerial, a precizat Katayama. Inițiativa vine după avertismentul FMI că un atac asistat de AI asupra unui serviciu financiar esențial ar putea afecta încrederea în sistem.

Riscurile depășesc pierderile unei singure bănci. Într-o analiză publicată săptămâna aceasta, FMI arată că incidentele cibernetice pot perturba plățile, tranzacțiile și accesul la depozite. O problemă gravă la o instituție financiară, la un sistem de plăți sau la un furnizor de servicii cloud se poate răspândi către alte componente ale sistemului, din cauza conexiunilor dintre acestea.

Totodată, timpul disponibil pentru remedierea vulnerabilităților se reduce. Potrivit FMI, în peste 70% dintre cazurile raportate în acest an, furnizorii de software nu au avut practic timp să corecteze problemele înainte ca acestea să fie exploatate de atacatori. Ponderea este de peste două ori mai mare decât în 2021.

Fondul subliniază că modelele avansate de inteligență artificială pot accelera atât atacurile, cât și apărarea, motiv pentru care recomandă testarea capacității de răspuns și îmbunătățirea raportării incidentelor.