Jucătorul-cheie din energia Moldovei ridică o nouă centrală pe gaze în România

Premier Energy, grup activ în furnizarea și producția de energie electrică în România și unul dintre actorii dominanți pe piața energetică din Republica Moldova, va construi o nouă centrală electrică pe gaze naturale în România, la Brăila, și analizează dezvoltarea unui al doilea proiect similar. Informația a fost confirmată de oficialii companiei în cadrul teleconferinței cu investitorii, organizată după publicarea rezultatelor financiare la nouă luni din 2025.

Potrivit managementului Premier Energy, compania intenționează să dezvolte „una, cel mai probabil două centrale suplimentare de tip gas-to-power, destinate cogenerării și echilibrării sistemului energetic”. Pentru proiectul de la Brăila, a fost deja selectat și securizat un amplasament cu o capacitate de 20 MW, iar lucrările ar urma să înceapă în trimestrul IV al anului 2026, după obținerea tuturor autorizațiilor necesare.

Un avantaj major al locației din Brăila este conectarea directă la rețeaua Transgaz, ceea ce permite evitarea tarifelor de distribuție. „Este o locație foarte potrivită din punct de vedere tehnic și economic”, au explicat reprezentanții companiei.

În paralel, Premier Energy analizează o a doua locație, care ar putea oferi beneficii suplimentare: lipsa costurilor de racordare la distribuție, conexiune directă la Transgaz și posibilitatea furnizării de agent termic către o municipalitate, ceea ce ar transforma proiectul într-unul de cogenerare cu impact local semnificativ.

Grupul deține deja, prin compania True Energy Management, o centrală de echilibrare și cogenerare la Făgăraș, România, a cărei capacitate a fost extinsă la 20 MW. În primele nouă luni ale anului 2025, această centrală a produs aproape 65.000 MWh de energie electrică.

Oficialii Premier Energy susțin că investițiile în astfel de capacități au devenit esențiale în contextul schimbărilor majore de pe piața energetică europeană. „Începând cu 2024 și continuând în 2025, am intrat într-un mediu cu volatilitate extremă, în care prețurile se modifică la fiecare 15 minute. Acest lucru schimbă radical rolul pieței de echilibrare și crește nevoia de capacități flexibile, pe gaze”, au explicat aceștia.

Potrivit ultimelor date, Premier Energy a raportat o creștere a business-ului în nouă luni ale anului 2025, iar Republica Moldova a devenit unul dintre principalele motoare ale performanței grupului. Profitul net a crescut de aproape patru ori, până la 96 milioane euro.

Premier Energy este controlată de miliardarul ceh Jiri Smejc și este al treilea mare distribuitor de gaze din România şi cel mai mare furnizor şi distribuitor de electricitate din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.