Sancțiuni pe hârtie, miliarde în porturi. Cum cumpără UE gazul lui Putin

Uniunea Europeană este acuzată că alimentează indirect războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, în condițiile în care Rusia a obținut aproximativ 7,2 miliarde de euro în 2025 din exporturile de gaz natural lichefiat (LNG) către statele UE, arată datele publicate de ONG-ul pentru drepturile omului Urgewald, scrie The Guradian.

Potrivit analizei, deși Bruxelles-ul s-a angajat să interzică importurile de LNG rusesc până în 2027, volumele livrate din Rusia către porturile europene nu au scăzut, în special cele provenite de la complexul Yamal LNG din Peninsula Yamal, Siberia. În 2025, peste 15 milioane de tone de LNG au fost transportate prin Arctica către Uniunea Europeană, care au generat venituri substanțiale pentru Kremlin.

Raportul arată că, în pofida reducerii drastice a livrărilor de gaze prin conducte după invazia pe scară largă a Ucrainei, ponderea UE în exporturile globale de LNG de la Yamal a crescut și a ajuns la 76,1% în 2025, față de 75,4% în 2024, al patrulea an de război.

Importurile rămân legale, iar Uniunea Europeană a evitat până acum o interdicție totală asupra LNG-ului rusesc. UE a invocat dependența energetică a Europei Centrale și de Est. Analiza indică faptul că infrastructura logistică a proiectului Yamal se bazează în mare parte pe două companii europene de transport maritim: Seapeak, cu sediul în Marea Britanie, și Dynagas. Seapeak ar fi transportat 37,3% din LNG-ul Yamal, iar Dynagas 34,3%.

Din cele 14 nave specializate de tip Arc7, capabile să spargă gheața arctică și să transporte LNG din Yamal, 11 sunt deținute de Seapeak și Dynagas. Seapeak este controlată de fondul american de investiții Stonepeak.

Marea Britanie a anunțat că intenționează să introducă în acest an o interdicție privind furnizarea de servicii maritime pentru navele care transportă LNG rusesc. Sebastian Rötters, expert în energie și sancțiuni la Urgewald, avertizează că, în pofida discursului oficial, porturile europene continuă să funcționeze ca „plămân logistic” pentru cel mai mare terminal LNG al Rusiei.

„Nu ne mai putem permite încă un an de complicitate. Nu suntem doar clienți, ci infrastructura esențială care menține acest proiect-fanion în viață. Fiecare transport descărcat într-un port european este un aport direct la bugetul de război al Rusiei”, a declarat Rötters.

Conform datelor Urgewald, portul belgian Zeebrugge a primit 58 de nave în 2025, cu 4,2 milioane de tone de LNG, în timp ce porturile chineze au primit doar 51 de nave, totalizând 3,6 milioane de tone. Franța a devenit cel mai mare importator, cu 87 de nave și 6,3 milioane de tone livrate în porturile Dunkerque și Montoir. Grupul energetic francez TotalEnergies rămâne unul dintre investitorii-cheie în proiectul Yamal LNG.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Angajații BRD – Groupe Société Générale din România au ieșit în stradă marți, 2 iunie, protestând în fața sediului central al băncii din București. Acțiunea a fost organizată pe fondul blocării negocierilor pentru noul Contract Colectiv de Muncă, iar salariații acuză conducerea că intenționează să reducă o serie de beneficii.

Manifestanții au scandat mesaje precum „Fără noi, banca nu există” și „Salariații sunt oameni, nu cifre”, subliniind rolul personalului în funcționarea și performanțele financiare ale uneia dintre cele mai mari bănci din România.

Sindicaliștii susțin că noua ofertă a conducerii prevede înlocuirea unor beneficii garantate prin Contractul Colectiv de Muncă cu un sistem de beneficii flexibile, ceea ce ar putea duce la pierderi financiare pentru mulți angajați. Printre facilitățile vizate se numără tichetele de masă, voucherele de vacanță, contribuțiile la pensia privată, primele de loialitate, cadourile oferite angajaților și copiilor acestora, precum și decontarea transportului pentru anumite categorii de personal.

Reprezentanții salariaților afirmă că, pentru un angajat care beneficiază în prezent de toate facilitățile prevăzute în contract, pierderile ar putea ajunge la aproximativ 6 000 de lei românești (cca 1143 euro) pe an. Ei contestă și modificările propuse privind compensațiile acordate în cazul încetării contractului de muncă și reducerea unor protecții legate de condițiile de muncă.

Sindicatul cere reluarea negocierilor și păstrarea actualului nivel al drepturilor salariale și sociale. Reprezentanții angajaților avertizează că protestul de marți ar putea fi urmat de alte acțiuni, în condițiile în care peste 2 000 de salariați și-au exprimat disponibilitatea de a participa la forme suplimentare de protest dacă discuțiile cu conducerea nu vor avansa.

Nemulțumirile apar într-un context în care banca a trecut prin reorganizări și reduceri de personal. Potrivit sindicaliștilor, numărul angajaților s-a diminuat cu peste 15% în ultimele 15 luni, iar volumul de muncă a fost redistribuit către personalul rămas. În același timp, aceștia subliniază că BRD a raportat un profit net cumulat de peste 6 miliarde de lei în perioada 2022–2025 și dividende de aproape 3 miliarde de lei.