Sancțiunile americane îngroapă viitorul gazului rusesc: „Arctic LNG 2” în colaps

28 Oct. 2024, 12:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2024, 12:24 // Actual //  Ursu Victor

Proiectul de producere a gazului natural lichefiat (GNL) „Arctic LNG 2” al companiei ruse Novatek, cel mai mare de acest tip din Rusia, a suspendat producția în urma unui nou val de sancțiuni americane, informează Bloomberg, citând surse familiarizate cu situația.

Potrivit surselor agenției, fabrica, care a costat 25 de miliarde de dolari și a fost în construcție timp de aproape 10 ani, nu reușește să găsească clienți pentru gazul său, acumulând astfel stocuri nerambursate. În luna octombrie, Novatek a redus producția de gaz pentru „Arctic LNG 2” la 5,3 milioane de metri cubi pe zi, ceea ce este de mai mult de două ori mai puțin decât nivelul din septembrie (12,1 milioane de metri cubi pe zi).

Comercializarea GNL-ului la fabrică a fost oprită, continuându-se doar operațiunile necesare pentru menținerea stării tehnice a instalației, spun sursele Bloomberg. De la începutul lunii august, „Arctic LNG 2” a expediat 8 loturi de GNL, însă unul dintre ele nu a putut fi vândut, în ciuda faptului că Novatek a oferit reduceri de până la 40% față de prețurile de piață.

Clienții gazului ezită să accepte vasele asociate cu „Arctic LNG 2”, acestea fiind sub incidența sancțiunilor americane; în luna august, 8 nave legate de proiect au fost incluse pe lista neagră. Fabrica Novatek a fost supusă restricțiilor americane în noiembrie anul trecut, după care acționarii străini și-au suspendat participarea, iar un șantier naval sud-coreean a refuzat să furnizeze nave de transport de gaz de clasă înghețată.

În luna iunie, Statele Unite au întărit sancțiunile împotriva Novatek. Toate proiectele în curs de dezvoltare ale companiei, inclusiv „Murmansk LNG”, „Obski LNG”, „Murmansk-Transgaz”, „Arctic LNG 2” și „Arctic LNG 3”, au fost incluse pe lista neagră, alături de 7 din cele 15 nave de GNL comandate la șantierul naval rus „Zvezda”.

Asistentul secretarului de stat american pentru energie, Jeffrey Pyatt, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg săptămâna trecută că aceasta nu este o finalitate. „Urmărim foarte atent direcția în care se îndreaptă mărfurile rusești supuse sancțiunilor, iar puteți fi siguri că administrația Biden va continua să apese asupra exporților de GNL din Rusia”, a avertizat el.

Proiectul „Arctic LNG 2” trebuia să producă 19,8 milioane de tone de GNL pe an pe trei linii tehnologice. Prima linie a fost dată în folosință în august 2023 și a produs prima partidă de gaz în decembrie, dar aceasta nu a putut fi exportată. A doua linie a fost livrată la locul de muncă în august 2024, iar construcția celei de-a treia a fost amânată, termenul de punere în funcțiune fiind mutat de la 2026 la 2028.

Analistii de la PSB avertizează că sancțiunile fac perspectivele Novatek „neclare” și întârzie termenii de realizare a tuturor proiectelor sale: „Totul depinde de modul în care compania se va adapta și va rezolva problemele legate de flotă.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.