Sancțiunile lovesc în plex: Rusia încasează cel mai puțin din petrol și gaze de la invazia Ucrainei încoace

Veniturile din exporturile energetice ale Federației Ruse s-au prăbușit în luna mai 2025 la cel mai scăzut nivel de la declanșarea războiului în Ucraina, potrivit unui nou raport al Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA).

În medie, Rusia a încasat doar 565 milioane de euro pe zi din vânzarea de țiței, gaze, produse petroliere și cărbune – cu 19% mai puțin decât în mai 2024 și aproape la jumătate față de perioada de vârf din primele luni de război, arată calculele experților.

Exporturile maritime de petrol au adus 176 milioane euro/zi, cel mai redus nivel de la începutul lui 2024, în ciuda creșterii volumului exportat cu 4%. Cauza principală: prăbușirea prețului petrolului rusesc Urals, care a ajuns la 57,3 dolari/baril, comparativ cu aproape 70 de dolari la începutul anului.

Veniturile din transportul petrolului prin conducte s-au redus la 59 milioane euro/zi, iar încasările din gaze au scăzut cu 7%, până la 101 milioane euro zilnic – jumătate din această sumă venind din exporturi prin conducte, restul din GNL (gaz natural lichefiat).

Exporturile de produse petroliere au rămas stabile (101 milioane euro/zi), în timp ce livrările de cărbune au crescut semnificativ, ajungând la 74 milioane euro/zi (+18% față de aprilie).

China a rămas cel mai mare client: achiziții de 5,7 miliarde euro doar în luna mai, peste jumătate fiind petrol brut. India a cumpărat combustibili de 4,2 miliarde euro, iar Turcia – de 1,8 miliarde euro, în principal produse petroliere. UE a importat combustibili rusești în valoare de 1 miliard euro, 70% reprezentând gaze, restul – petrol livrat prin conducta „Drujba” către Ungaria și Slovacia.

CREA avertizează că o eventuală reducere a plafonului de preț impus de Occident pentru petrolul rusesc de la 60 la 45 dolari/baril ar putea tăia încă 27% din veniturile energetice ale Rusiei – adică peste 2,7 miliarde euro/lună.

În prezent, aproape 40% din petrolul rusesc e transportat de tancuri deținute de companii occidentale, care profită de faptul că prețul Urals este sub plafonul actual. Însă, odată cu înăsprirea sancțiunilor, aceste companii ar putea abandona Rusia din teama unor măsuri secundare și a pierderii asigurărilor internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #export #venituri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar urma să ocupe locul 129 din 180 de economii în clasamentul PIB-ului nominal pentru anul 2030, potrivit unui clasament realizat de platforma Visual Capitalist în baza datelor Fondului Monetar Internațional (FMI). Economia țării este estimată la 30,2 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ 0,02% din economia mondială.

Moldova se află în clasament între Madagascar și Gabon. Madagascarul ocupă locul 128, cu un PIB estimat la 30,7 miliarde de dolari, iar Gabonul este pe locul 130, cu 27,6 miliarde de dolari. Macedonia de Nord urmează pe locul 131, cu 27,3 miliarde de dolari.

În regiune, diferențele sunt considerabile. România ocupă locul 37, cu un PIB estimat la 613,8 miliarde de dolari, în timp ce Ucraina se află pe locul 57, cu 274,5 miliarde de dolari. Bulgaria este pe locul 63, cu 190,1 miliarde de dolari. Astfel, economia României ar urma să fie de peste 20 de ori mai mare decât cea a Republicii Moldova, iar economia Ucrainei de aproximativ nouă ori mai mare.

La nivel mondial, Statele Unite vor rămâne cea mai mare economie, cu un PIB prognozat la 37,7 trilioane de dolari, urmate de China, cu 26 de trilioane de dolari. Pentru locul trei este prognozată o competiție strânsă între Germania și India, cu 6,178 și, respectiv, 6,173 trilioane de dolari. În top zece se mai află Regatul Unit, Japonia, Franța, Brazilia, Italia și Canada.

La coada clasamentului mondial se află în principal state insulare și economii foarte mici. Micronezia ocupă ultima poziție, cu un PIB estimat la aproximativ 0,6 miliarde de dolari, fiind urmată de Tonga, Dominica, Saint Kitts și Nevis, Saint Vincent și Grenadine, Samoa, São Tomé și Príncipe, Vanuatu, Grenada și Comore.

În Europa, economia continentului este estimată la aproximativ 37 de trilioane de dolari în 2030, ceea ce ar reprezenta aproape o cincime din economia mondială. Europa este descrisă drept una dintre cele mai echilibrate regiuni din lume din punctul de vedere al distribuției economice între țări. În cadrul Uniunii Europene, statele membre ar urma să ajungă împreună la un PIB nominal de 26,5 trilioane de dolari, dacă nu vor exista schimbări în componența blocului comunitar. Germania ar rămâne liderul UE, urmată de Franța, cu circa 4 trilioane de dolari, și Italia, cu 3 trilioane.

În afara UE, Regatul Unit ar rămâne cea mai mare economie europeană, cu aproximativ 5,1 trilioane de dolari, urmat de Rusia, cu 2,6 trilioane. Rusia este, totodată, printre puținele economii majore despre care prognoza estimează că se vor contracta în perioada 2026–2030.

La nivel global, economia mondială este estimată să depășească 150 de trilioane de dolari până în 2030, cu o contribuție tot mai importantă a economiilor emergente din Asia.