Sărăcia scade lent. Ce arată datele „Ajutor la contor” după trei ierni

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, afirmă că politica statului trebuie să fie orientată prioritar spre reducerea sărăciei, nu spre menținerea pe termen lung a schemelor de compensații, chiar dacă acestea au avut un rol important în perioadele de criză.

„Vom investi în economie și în angajare pentru a crește veniturile populației, astfel încât, pe termen lung, compensațiile să nu mai fie necesare, iar oamenii să își poată achita facturile din salarii și pensii. În paralel, continuăm măsurile de eficiență energetică”, a declarat Plugaru.

Potrivit datelor prezentate de minister, programul „Ajutor la contor” a contribuit la reducerea mai multor forme de sărăcie în ultimele trei sezoane reci, însă nivelurile rămân ridicate.

Sărăcia energetică s-a diminuat cu 10,6 puncte procentuale, de la 97,4% la 86,8%, ceea ce arată că majoritatea gospodăriilor rămân vulnerabile la costurile energiei. Sărăcia absolută (monetară) a scăzut cu 3,9 puncte procentuale, de la 34,0% la 30,2%, iar sărăcia extremă (alimentară) s-a redus cu 3,3 puncte procentuale, de la 17,8% la 14,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.