Sărăcia scade lent. Ce arată datele „Ajutor la contor” după trei ierni

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, afirmă că politica statului trebuie să fie orientată prioritar spre reducerea sărăciei, nu spre menținerea pe termen lung a schemelor de compensații, chiar dacă acestea au avut un rol important în perioadele de criză.

„Vom investi în economie și în angajare pentru a crește veniturile populației, astfel încât, pe termen lung, compensațiile să nu mai fie necesare, iar oamenii să își poată achita facturile din salarii și pensii. În paralel, continuăm măsurile de eficiență energetică”, a declarat Plugaru.

Potrivit datelor prezentate de minister, programul „Ajutor la contor” a contribuit la reducerea mai multor forme de sărăcie în ultimele trei sezoane reci, însă nivelurile rămân ridicate.

Sărăcia energetică s-a diminuat cu 10,6 puncte procentuale, de la 97,4% la 86,8%, ceea ce arată că majoritatea gospodăriilor rămân vulnerabile la costurile energiei. Sărăcia absolută (monetară) a scăzut cu 3,9 puncte procentuale, de la 34,0% la 30,2%, iar sărăcia extremă (alimentară) s-a redus cu 3,3 puncte procentuale, de la 17,8% la 14,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul balanței comerciale a Republicii Moldova continuă să se adâncească. În perioada ianuarie–noiembrie 2025, diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la 6,39 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024, pe fondul faptului că țara a cumpărat din exterior mult mai mult decât a reușit să vândă.

În primele 11 luni ale anului, exporturile au totalizat 3,43 miliarde de dolari, înregistrând o creștere modestă, de 4,4%. Cele mai exportate produse au fost mașinile și aparatele electrice (15,4%), urmate de semințe și fructe oleaginoase (14,9%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,3%), îmbrăcăminte (8,0%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (5,8%). Cu alte cuvinte, Moldova a continuat să se bazeze atât pe produse agricole, cât și pe componente industriale.

De cealaltă parte, importurile au crescut mult mai rapid și au ajuns la 9,82 miliarde de dolari, cu 19,5% peste nivelul din 2024. Cele mai mari cheltuieli au fost pentru produse energetice – petrol și produse petroliere (8,9%), gaz (8,8%) și energie electrică (4,3%), dar și pentru vehicule, mașini și echipamente electrice și medicamente.

Dezechilibrul este vizibil și la nivel lunar. Doar în noiembrie 2025, exporturile au fost de 395,9 milioane de dolari, în timp ce importurile au atins 979,2 milioane de dolari, ceea ce a dus la un deficit lunar de 583,3 milioane de dolari.

La nivel geografic, Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Mai mult de 68% din exporturi merg spre statele UE, iar peste jumătate din importuri (54,1%) provin din spațiul comunitar. Totuși, relația comercială cu UE se încheie cu un dezechilibru major: un deficit de circa 3 miliarde de dolari. România este principalul partener, atât la export, cât și la import, urmată de Turcia, Italia și Cehia la export și de China, Ucraina și Turcia la import.

În relația cu statele CSI, comerțul are o pondere mult mai redusă. În ianuarie–noiembrie 2025, exporturile către aceste țări au reprezentat circa 6% din total, iar importurile aproximativ 3%. Balanța comercială cu statele CSI s-a încheiat cu un deficit de doar 77,6 milioane de dolari, chiar mai mic decât în anul 2024.