Scăderi uriaşe în industria crypto: Bitcoin coboară sub 27.000 de dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni

Bitcoin, cea mai valoroasă criptomonedă din lume, a scăzut astăzi sub pragul de 27.000 de dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni, într-o perioadă în care piaţa crypto continuă să sufere pierderi pe fondul temerilor privind inflaţia şi prăbuşirea unui controversat proiect stablecoin, scrie CNBC.

La ora publicării ştirii, preţul unui Bitcoin atingea 27.500 de dolari, conform CoinDesk, în scădere cu 11,7% în ultimele 24 de ore.

Cu o pierdere de 21%, Ethereum ajungea sub pragul de 2.000 de dolari pentru prima dată din iulie 2021. Între timp, XRP şi Solana se depreciau cu 27,4%, respectiv 31%. Cardano era pe minus cu 33%.

Investitorii părăsesc segmentul crypto pe măsură ce pieţele de acţiuni continuă să se îndepărteze de maximele atinse în timpul pandemiei de coronavirus, principalele temeri constând în ritmul galopant al inflaţiei şi deteriorarea perspectivelor economice la nivel mondial.

Datele privind inflaţia din Statele Unite au arătat că preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 8,3% în aprilie, mai mult decât estimau analiştii şi aproape de cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii.

Mai mult, investitorii îşi recalibrează aşteptările în urma prăbuşirii monedei de tip stablecoin TerraUSD (UST), a cărei valoare era legată de dolarul american. Activul a scăzut miercuri la 30 de cenţi, ştergând pentru moment din încrederea investitorilor privind aşa-numitul spaţiu descentralizat şi, în general, în segmentul criptoactivelor.

În puţin reglementata piaţă crypto, investitorii în monede virtuale aleg stablecoin-urile în momente marcate de volatilitate. Însă UST, un stablecoin „algoritmic” care are la bază un cod, nu cash ţinut în rezerve, s-a chinuit să rămână stabil în vreme ce investitorii au renunţat masiv la poziţii.

Azi, la ora 12:30, un UST se tranzacţiona la 50 de cenţi, cu mult sub pragul obligatoriu impus de paritatea de 1 la 1 cu dolarul american.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#scadere #premiera #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație