Schimbare radicală în Chișinău! Creștere demografică impresionantă și transformare urbană

Potrivit datelor recente din Recensământul Populației din 2024, Chișinău, capitala Republicii Moldova, a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale populației dintre capitalele europene mari în ultimul deceniu.

„Populația municipiului a crescut de la 620.000 de locuitori în 2014 la 720.000 în 2024, ceea ce reprezintă o creștere spectaculoasă de 100.000 de persoane, adică aproape 17%. Această creștere marchează un progres semnificativ față de alte capitale europene comparabile în dimensiune”, conatată economsitul Veaceslav Ioniță.

În comparație cu alte capitale europene, doar orașe mai mici, precum Tirana, Podgorica și Luxemburg, au avut o evoluție mai rapidă, însă la o scară mult mai mică. De asemenea, în ultima decadă, Chișinăul a reușit să depășească în populație capitalele Letoniei (Riga) și Lituaniei (Vilnius). În următorii 2-3 ani, capitala Moldovei va depăși și capitalele Greciei (Atena), Danemarcei (Copenhaga) și Finlandei (Helsinki), fără a include zonele metropolitane.

„Această transformare demografică marchează un pas important în procesul de urbanizare a țării. Gradul de urbanizare al Moldovei a crescut de la 38,5% în 2014 la 46,4% în 2024, iar tendințele sugerează o urbanizare continuă. Chișinăul se află într-un proces accelerat de urbanizare, un fenomen pe care alte țări europene l-au finalizat cu decenii în urmă”, mai spune Ioniță.

În contextul acestei creșteri rapide, economistul subliniază necesitatea promovării conceptului de „Zona Metropolitană Chișinău”, care ar include orașele și localitățile învecinate, cum ar fi Strășeni, Ialoveni, Anenii Noi și Criuleni. Populația acestei zone metropolitane depășește deja 950.000 de locuitori și se preconizează că, în câțiva ani, va atinge pragul de 1 milion de persoane.

Chișinău nu mai este doar un oraș mic din estul Europei; se află pe cale să devină o capitală de talie medie europeană, un centru dinamic care atrage tot mai mulți oameni și se transformă constant.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#urbanizare #metropola #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.