Schimbare radicală în Chișinău! Creștere demografică impresionantă și transformare urbană

Potrivit datelor recente din Recensământul Populației din 2024, Chișinău, capitala Republicii Moldova, a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale populației dintre capitalele europene mari în ultimul deceniu.

„Populația municipiului a crescut de la 620.000 de locuitori în 2014 la 720.000 în 2024, ceea ce reprezintă o creștere spectaculoasă de 100.000 de persoane, adică aproape 17%. Această creștere marchează un progres semnificativ față de alte capitale europene comparabile în dimensiune”, conatată economsitul Veaceslav Ioniță.

În comparație cu alte capitale europene, doar orașe mai mici, precum Tirana, Podgorica și Luxemburg, au avut o evoluție mai rapidă, însă la o scară mult mai mică. De asemenea, în ultima decadă, Chișinăul a reușit să depășească în populație capitalele Letoniei (Riga) și Lituaniei (Vilnius). În următorii 2-3 ani, capitala Moldovei va depăși și capitalele Greciei (Atena), Danemarcei (Copenhaga) și Finlandei (Helsinki), fără a include zonele metropolitane.

„Această transformare demografică marchează un pas important în procesul de urbanizare a țării. Gradul de urbanizare al Moldovei a crescut de la 38,5% în 2014 la 46,4% în 2024, iar tendințele sugerează o urbanizare continuă. Chișinăul se află într-un proces accelerat de urbanizare, un fenomen pe care alte țări europene l-au finalizat cu decenii în urmă”, mai spune Ioniță.

În contextul acestei creșteri rapide, economistul subliniază necesitatea promovării conceptului de „Zona Metropolitană Chișinău”, care ar include orașele și localitățile învecinate, cum ar fi Strășeni, Ialoveni, Anenii Noi și Criuleni. Populația acestei zone metropolitane depășește deja 950.000 de locuitori și se preconizează că, în câțiva ani, va atinge pragul de 1 milion de persoane.

Chișinău nu mai este doar un oraș mic din estul Europei; se află pe cale să devină o capitală de talie medie europeană, un centru dinamic care atrage tot mai mulți oameni și se transformă constant.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#urbanizare #metropola #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.