Schimbări la nivel mondial: China devine cel mai mare cumpărător de grâu din lume, înaintea Egiptului și Turciei

China va fi cel mai mare cumpărător de grâu din lume, cu Australia ca furnizor cheie, informează Bloomberg. Însă pagubele provocate de ploi fac ca o mare parte din recoltă să fie destinată hranei pentru animale.

Fiind deja principalul importator mondial de porumb și soia, China este acum pe cale să depășească Egiptul și Turcia ca fiind cel mai mare cumpărător de grâu în anul care se încheie în iunie, arată datele oficiale chineze și americane.

Achizițiile au depășit 12 milioane de tone în primele 11 luni ale anului de comercializare, care se încheie în iunie. Mai mult de jumătate din aceste încărcături au fost furnizate de Australia.

Importurile de alimente de bază au accelerat peste 1 milion de tone pe lună începând cu luna octombrie, înainte de a atinge un nivel record de 1,68 milioane de tone în aprilie. Departamentul american al Agriculturii prevede alte 12 milioane de tone de importuri chinezești în 2023-2024, după ce daunele produse la ultima recoltă au făcut ca o mare parte din recoltă să fie potrivită doar pentru hrana animalelor.

Ploile abundente din Henan, cea mai mare regiune de cultură din China, au afectat calitatea și au crescut prețurile la cerealele cu un conținut mai ridicat de proteine folosite pentru fabricarea pâinii și a tăițeilor. Acest lucru ar trebui să fie în beneficiul fermierilor de grâu și al transportatorilor din întreaga lume, în timp ce ar putea afecta cererea pentru alte ingrediente furajere, cum ar fi porumbul și soia, pe măsură ce mai mult grâu este schimbat în rațiile pentru animale.

„Importurile au fost destul de profitabile și multe încărcături au fost rezervate”, a declarat Zhang Zhidong, analist senior la Guolian Futures Co. „Cerealele interne sunt scumpe și stocurile sunt în scădere, așa că există cerere”. Achizițiile ar trebui să rămână ridicate dacă prețurile rămân favorabile, iar cumpărătorii trebuie să își refacă rezervele, a declarat Rosa Wang, analist la firma de consultanță Shanghai JC Intelligence Co.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rhrcia #Grîu #china #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a accesat până în prezent 661 de milioane de euro din Planul de Creștere Economică de 1,9 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din suma totală disponibilă. Deputatul Marcel Spatari susține că fondurile sunt transferate în bugetul de stat și utilizate pentru investiții în infrastructură, modernizarea instituțiilor publice și programe sociale. Parlamentarul admite însă că Republica Moldova ar putea să nu reușească să acceseze integral cele 1,9 miliarde de euro.

Potrivit lui Spatari, finanțarea europeană este condiționată de realizarea unui calendar de reforme negociat cu Bruxellesul, care se întinde pe aproximativ doi ani și jumătate. Astfel, banii nu pot fi încasați integral într-o perioadă scurtă, ci sunt deblocați treptat, în funcție de îndeplinirea angajamentelor asumate de autorități.

Din cele 661 de milioane de euro accesate de Republica Moldova, 270 de milioane de euro au reprezentat un avans negociat cu Uniunea Europeană și transferat încă anul trecut.
„661 de milioane de euro, inclusiv un avans de 270 de milioane de euro pe care l-am primit anul trecut, pentru că am negociat să fie o plată în avans”, a declarat Spatari.

Deputatul a precizat că fondurile europene ajung în bugetul de stat, de unde sunt repartizate pentru finanțarea mai multor proiecte. Printre investițiile enumerate se numără renovarea a aproximativ 90 de școli, dezvoltarea Spitalului Regional Bălți, construcția unui centru logistic multimodal și dezvoltarea infrastructurii High Tech Park.
O parte din bani sunt direcționați și către programe sociale, inclusiv plata indemnizațiilor lunare de 3.000 de lei pentru tinerii aflați la primul loc de muncă.

Unul dintre proiectele care au provocat întârzieri în accesarea finanțării este linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău. Potrivit lui Spatari, nefinalizarea la termen a unei reforme asociate acestui proiect a determinat amânarea plății corespunzătoare, însă nu și pierderea definitivă a banilor.

„Banii nu sunt pierduți în sensul că nu îi vom accesa, dar ei vor veni mai târziu”, a explicat parlamentarul, menționând că fondurile vor putea fi deblocate după îndeplinirea condițiilor și raportarea rezultatelor către Comisia Europeană.

Conform calendarului prezentat de deputat, ultima tranșă aferentă reformelor programate pentru a doua jumătate a anului 2027 ar putea fi transferată la sfârșitul anului viitor sau la începutul anului 2028.

Întrebat dacă Republica Moldova va reuși să obțină integral cele 1,9 miliarde de euro, Marcel Spatari a evitat să ofere garanții. Acesta a precizat că menținerea unei rate de implementare de aproximativ 90% ar permite Chișinăului să se apropie considerabil de plafonul maxim al finanțării.

„Poate nu 1,9 miliarde, dar ne vom apropia foarte tare. Ar fi bine să accesăm tot”, a declarat deputatul.