Cine este Evgheni Prigojin şi Grupul Wagner. Toate detaliile despre omul ce a întors armele împotriva lui Putin

Ce este Grupul Wagner?

Grupul Wagner este o organizaţie de mercenari militanţi care au lucrat alături de armata rusă în timpul invaziei ţării în Ucraina. Originile Grupului Wagner par să fie din 2014, când a izbucnit conflictul dintre Ucraina şi Rusia cu privire la regiunea Crimeea. Prigojin a declarat pe reţelele de socializare că a căutat să construiască un grup de luptători care să apere interesele ruseşti în regiune. Grupul a fost legat de conflictele din Libia, Siria şi alte câteva ţări africane.

Forţa paramilitară a cunoscut o creştere explozivă în timpul războiului din Ucraina, zeci de mii de luptători aflându-se acum sub controlul său. În calitate de şef al Grupului Wagner pe tot parcursul conflictului, Prigojin s-a confruntat frecvent cu liderii militari ruşi. El a publicat videoclipuri care contrazic naraţiunea rusă privind o operaţiune militară fără probleme. El susţine adesea că forţele sale au condus lupta în Ucraina, punând în acelaşi timp la îndoială competenţa armatei ruse. În luna mai, el a înregistrat un videoclip alături de cadavre în uniformă, înjurând liderii pentru lipsa de pregătire.

Cine este Prigozhin şi ce relaţie are cu Putin?

Preşedintele rus Vladimir Putin şi Prigojin au acelaşi oraş natal, Sankt Petersburg (pe atunci Leningrad). În timp ce Putin a trecut de la statutul de membru al KGB la cel de lider rus, Prigojin a executat o pedeapsă cu închisoarea de un deceniu înainte de a deschide un stand de hot-dog.

El a început rapid să acumuleze influenţă în industria ospitalităţii înainte de a atrage atenţia lui Putin. În momentul în care Putin a ajuns la cele mai înalte niveluri ale guvernului rus, Prigojin a ajutat la servirea dineelor de stat – cum ar fi cel organizat în 2006 cu preşedintele de atunci George W. Bush – ceea ce i-a adus porecla de „bucătarul lui Putin”.

Putin l-a ajutat pe Prigojin să deschidă un restaurant masiv şi să obţină un contract pentru prânzurile copiilor din şcoli cu ajutorul unor împrumuturi generoase finanţate de stat. Prigojin a deţinut, de asemenea, cel puţin o parte din Concord Management and Consulting, firmă suspectată că a finanţat operaţiuni de trolling online, pro-Trump, în timpul alegerilor din 2016 şi în timpul Brexitului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.