Se conturează noua componență a CEC. PAS și-a selectat cinci candidați. Cine sunt aceștia?!

08 Sept. 2021, 14:29
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Sept. 2021, 14:29 // Actual //  MD Bani

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a desemnat cei cinci candidați pentru mandatul de membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC). Informația a fost oferită pentru Realitatea.md de către purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas.

Astfel, cei cinci candidați au fost propuși Comisiei juridice, numiri și imunități spre apropare, ulterior fiind înaintat un proiect de hotărâre plenului Legislativului.

Potrivit, Adrianei Vlas este vorba de: Angela Caraman, Alexandru Berlinschi, Sergiu Gurduza și Alexandru Musteață.

Precizăm că, în conformitate cu legislația, CEC are 9 membri, dintre care, unul este propus de către Președinția Republicii Moldova, iar ceilalți 8 de către Parlament.

Ieri, președinta țării, Maia Sandu a semnat decretul prezidențial, prin care l-a desemnat pe expertul Promo-LEX, fost director al acestei asociații obștești, Pavel Postica, drept membrul CEC din partea instituții prezidențiale.

Amintim că, la 17 iunie curent a expirat mandatul tuturor membrilor CEC. Conform Codului electoral mandatul acestora a fost extins cu încă 90 de zile, pentru a organiza și desfășura procesul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie curent. Cele 90 de zile de prelungire a mandatului membrilor CEC expiră la 15 septembrie curent.

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.