Se joacă murdar cu gazul? Moldova face rezerve pentru Transnistria, iar România intervine

Hala de laminare a oțelului de la Uzina Metalurgică din Râbnița (MMZ) a fost repornită, fapt ce ridică semne de întrebare cu privire la utilizarea gazului livrat în regiunea transnistreană, a semnalat Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom.

„Așteptăm reacția prim-ministrului Dorin Recean, care se bătea în piept că permitem tranzitul de gaz doar pentru scopuri umanitare”, a scris Slusari într-o postare publică.

El a mai menționat că, în ultimele zile, Transnistria nu a consumat integral gazul furnizat, iar Moldovagaz a creat rezerve pentru regiunea separatistă în conductele de pe malul drept al Nistrului. Această situație a generat o creștere a tensiunii în sistemul de transport al gazelor, ceea ce a determinat intervenția operatorului român responsabil de rețeaua de transport.

Slusari a subliniat că doar datorită implementării celui de-al Treilea Pachet Energetic, MoldovaGaz și Gazprom nu mai pot dispune liber de infrastructura de transport a gazelor, ceea ce a permis controlul asupra unor astfel de situații.

În plus, oficialul a criticat lipsa de transparență în ceea ce privește achizițiile de gaz din Dubai, subliniind că niciun oficial de la Chișinău nu oferă explicații clare, ceea ce alimentează suspiciuni rezonabile despre posibile înțelegeri obscure.

„Ultimul exemplu cu MMZ confirmă din păcate aceste suspiciuni”, a concluzionat Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#MMZ #uzina #gaz #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.