Se reaprind speranțele: Erdogan îi propune lui Putin reluarea acordului cerealelor

26 Oct. 2024, 10:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2024, 10:29 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a transmis Rusiei un document privind posibilitatea reluării acordului privind cerealele, a declarat președintele rus Vladimir Putin într-un interviu pentru emisiunea „60 de minute”.

„Acum, domnul Erdogan, cu care ne-am întâlnit ieri, a reînnoit din nou aceste propuneri legate de continuarea contactelor referitoare la navigația pe Marea Neagră și la alte probleme”, a citat Putin agenția „Interfax”.

Putin a adăugat că nu a avut încă ocazia să analizeze documentele prezentate de partea turcă și a subliniat că Moscova consideră că orice acorduri trebuie să respecte interesele Rusiei.

Purtațiul de cuvânt al președintelui, Dmitri Peskov, a menționat că autoritățile și specialiștii ruși studiază documentul turc referitor la posibilitatea reluării acordului privind cerealele. El a adăugat că experiența anterioară a acestui acord nu a fost una de succes și că inițiativa nu a funcționat ca o afacere.

„Proiectul documentului privind posibilitatea discutării unei astfel de încercări a fost transmis de partea turcă. Acum acest document este analizat de autoritățile și specialiștii noștri. Președintelui i se vor raporta pozițiile în acest sens”, a adăugat Peskov.

Acordul privind cerealele a fost semnat în iulie 2022 între Rusia, ONU, Ucraina și Turcia. Acordul consta în două părți: Moscova a acceptat să permită exportul în siguranță al cerealelor ucrainene din porturile Odesa, Cernomorsk și Iujnîi, iar Rusia a fost scutită de restricții privind accesul produselor agricole și îngrășămintelor sale pe piețele globale.

Conform datelor ONU, în cadrul acordului, din Ucraina au fost exportate 32,9 milioane de tone de produse agricole, 65% dintre acestea fiind destinate Chinei, Spaniei, Turciei, Italiei și Țărilor de Jos. Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că mai puțin de 3% din livrări au ajuns la țările cele mai sărace.

Rusia a ieșit din inițiativa Mării Negre pe 17 iulie 2023 și a amenințat cu riscuri militare țările care decid să reia acordul fără ea. După aceasta, Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că va considera „obiective militare” toate navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene.

La începutul lunii septembrie a anului trecut, au avut loc negocieri între președintele rus Vladimir Putin și președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Potrivit lui Erdogan, nu s-au reușit armonizarea pozițiilor cu privire la „acordul cerealelor”, din care Rusia a ieșit în iulie, acuzând Occidentul de „decepție” și neîndeplinirea promisiunilor.

Moscova cere reconectarea Rosselhozbank la sistemul SWIFT și ridicarea restricțiilor privind asigurarea navelor care transportă îngrășăminte și alimente rusești. „Totuși, Occidentul are o opinie complet diferită despre Rusia, atât în ceea ce privește incidentul SWIFT, cât și în ceea ce privește asigurarea”, a subliniat Erdogan. El a menționat că ONU a propus o nouă schemă, un „mecanism de mediere, care nu ar fi un SWIFT direct, așa cum doreau rușii, ci ar fi un derivat al SWIFT”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!