Se reaprind speranțele: Erdogan îi propune lui Putin reluarea acordului cerealelor

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a transmis Rusiei un document privind posibilitatea reluării acordului privind cerealele, a declarat președintele rus Vladimir Putin într-un interviu pentru emisiunea „60 de minute”.

„Acum, domnul Erdogan, cu care ne-am întâlnit ieri, a reînnoit din nou aceste propuneri legate de continuarea contactelor referitoare la navigația pe Marea Neagră și la alte probleme”, a citat Putin agenția „Interfax”.

Putin a adăugat că nu a avut încă ocazia să analizeze documentele prezentate de partea turcă și a subliniat că Moscova consideră că orice acorduri trebuie să respecte interesele Rusiei.

Purtațiul de cuvânt al președintelui, Dmitri Peskov, a menționat că autoritățile și specialiștii ruși studiază documentul turc referitor la posibilitatea reluării acordului privind cerealele. El a adăugat că experiența anterioară a acestui acord nu a fost una de succes și că inițiativa nu a funcționat ca o afacere.

„Proiectul documentului privind posibilitatea discutării unei astfel de încercări a fost transmis de partea turcă. Acum acest document este analizat de autoritățile și specialiștii noștri. Președintelui i se vor raporta pozițiile în acest sens”, a adăugat Peskov.

Acordul privind cerealele a fost semnat în iulie 2022 între Rusia, ONU, Ucraina și Turcia. Acordul consta în două părți: Moscova a acceptat să permită exportul în siguranță al cerealelor ucrainene din porturile Odesa, Cernomorsk și Iujnîi, iar Rusia a fost scutită de restricții privind accesul produselor agricole și îngrășămintelor sale pe piețele globale.

Conform datelor ONU, în cadrul acordului, din Ucraina au fost exportate 32,9 milioane de tone de produse agricole, 65% dintre acestea fiind destinate Chinei, Spaniei, Turciei, Italiei și Țărilor de Jos. Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că mai puțin de 3% din livrări au ajuns la țările cele mai sărace.

Rusia a ieșit din inițiativa Mării Negre pe 17 iulie 2023 și a amenințat cu riscuri militare țările care decid să reia acordul fără ea. După aceasta, Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că va considera „obiective militare” toate navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene.

La începutul lunii septembrie a anului trecut, au avut loc negocieri între președintele rus Vladimir Putin și președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Potrivit lui Erdogan, nu s-au reușit armonizarea pozițiilor cu privire la „acordul cerealelor”, din care Rusia a ieșit în iulie, acuzând Occidentul de „decepție” și neîndeplinirea promisiunilor.

Moscova cere reconectarea Rosselhozbank la sistemul SWIFT și ridicarea restricțiilor privind asigurarea navelor care transportă îngrășăminte și alimente rusești. „Totuși, Occidentul are o opinie complet diferită despre Rusia, atât în ceea ce privește incidentul SWIFT, cât și în ceea ce privește asigurarea”, a subliniat Erdogan. El a menționat că ONU a propus o nouă schemă, un „mecanism de mediere, care nu ar fi un SWIFT direct, așa cum doreau rușii, ci ar fi un derivat al SWIFT”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acord #Cereale #Erdogan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.