Se reaprind speranțele: Erdogan îi propune lui Putin reluarea acordului cerealelor

26 Oct. 2024, 10:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2024, 10:29 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a transmis Rusiei un document privind posibilitatea reluării acordului privind cerealele, a declarat președintele rus Vladimir Putin într-un interviu pentru emisiunea „60 de minute”.

„Acum, domnul Erdogan, cu care ne-am întâlnit ieri, a reînnoit din nou aceste propuneri legate de continuarea contactelor referitoare la navigația pe Marea Neagră și la alte probleme”, a citat Putin agenția „Interfax”.

Putin a adăugat că nu a avut încă ocazia să analizeze documentele prezentate de partea turcă și a subliniat că Moscova consideră că orice acorduri trebuie să respecte interesele Rusiei.

Purtațiul de cuvânt al președintelui, Dmitri Peskov, a menționat că autoritățile și specialiștii ruși studiază documentul turc referitor la posibilitatea reluării acordului privind cerealele. El a adăugat că experiența anterioară a acestui acord nu a fost una de succes și că inițiativa nu a funcționat ca o afacere.

„Proiectul documentului privind posibilitatea discutării unei astfel de încercări a fost transmis de partea turcă. Acum acest document este analizat de autoritățile și specialiștii noștri. Președintelui i se vor raporta pozițiile în acest sens”, a adăugat Peskov.

Acordul privind cerealele a fost semnat în iulie 2022 între Rusia, ONU, Ucraina și Turcia. Acordul consta în două părți: Moscova a acceptat să permită exportul în siguranță al cerealelor ucrainene din porturile Odesa, Cernomorsk și Iujnîi, iar Rusia a fost scutită de restricții privind accesul produselor agricole și îngrășămintelor sale pe piețele globale.

Conform datelor ONU, în cadrul acordului, din Ucraina au fost exportate 32,9 milioane de tone de produse agricole, 65% dintre acestea fiind destinate Chinei, Spaniei, Turciei, Italiei și Țărilor de Jos. Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că mai puțin de 3% din livrări au ajuns la țările cele mai sărace.

Rusia a ieșit din inițiativa Mării Negre pe 17 iulie 2023 și a amenințat cu riscuri militare țările care decid să reia acordul fără ea. După aceasta, Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că va considera „obiective militare” toate navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene.

La începutul lunii septembrie a anului trecut, au avut loc negocieri între președintele rus Vladimir Putin și președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Potrivit lui Erdogan, nu s-au reușit armonizarea pozițiilor cu privire la „acordul cerealelor”, din care Rusia a ieșit în iulie, acuzând Occidentul de „decepție” și neîndeplinirea promisiunilor.

Moscova cere reconectarea Rosselhozbank la sistemul SWIFT și ridicarea restricțiilor privind asigurarea navelor care transportă îngrășăminte și alimente rusești. „Totuși, Occidentul are o opinie complet diferită despre Rusia, atât în ceea ce privește incidentul SWIFT, cât și în ceea ce privește asigurarea”, a subliniat Erdogan. El a menționat că ONU a propus o nouă schemă, un „mecanism de mediere, care nu ar fi un SWIFT direct, așa cum doreau rușii, ci ar fi un derivat al SWIFT”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!