Se reaprind speranțele: Erdogan îi propune lui Putin reluarea acordului cerealelor

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a transmis Rusiei un document privind posibilitatea reluării acordului privind cerealele, a declarat președintele rus Vladimir Putin într-un interviu pentru emisiunea „60 de minute”.

„Acum, domnul Erdogan, cu care ne-am întâlnit ieri, a reînnoit din nou aceste propuneri legate de continuarea contactelor referitoare la navigația pe Marea Neagră și la alte probleme”, a citat Putin agenția „Interfax”.

Putin a adăugat că nu a avut încă ocazia să analizeze documentele prezentate de partea turcă și a subliniat că Moscova consideră că orice acorduri trebuie să respecte interesele Rusiei.

Purtațiul de cuvânt al președintelui, Dmitri Peskov, a menționat că autoritățile și specialiștii ruși studiază documentul turc referitor la posibilitatea reluării acordului privind cerealele. El a adăugat că experiența anterioară a acestui acord nu a fost una de succes și că inițiativa nu a funcționat ca o afacere.

„Proiectul documentului privind posibilitatea discutării unei astfel de încercări a fost transmis de partea turcă. Acum acest document este analizat de autoritățile și specialiștii noștri. Președintelui i se vor raporta pozițiile în acest sens”, a adăugat Peskov.

Acordul privind cerealele a fost semnat în iulie 2022 între Rusia, ONU, Ucraina și Turcia. Acordul consta în două părți: Moscova a acceptat să permită exportul în siguranță al cerealelor ucrainene din porturile Odesa, Cernomorsk și Iujnîi, iar Rusia a fost scutită de restricții privind accesul produselor agricole și îngrășămintelor sale pe piețele globale.

Conform datelor ONU, în cadrul acordului, din Ucraina au fost exportate 32,9 milioane de tone de produse agricole, 65% dintre acestea fiind destinate Chinei, Spaniei, Turciei, Italiei și Țărilor de Jos. Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că mai puțin de 3% din livrări au ajuns la țările cele mai sărace.

Rusia a ieșit din inițiativa Mării Negre pe 17 iulie 2023 și a amenințat cu riscuri militare țările care decid să reia acordul fără ea. După aceasta, Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că va considera „obiective militare” toate navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene.

La începutul lunii septembrie a anului trecut, au avut loc negocieri între președintele rus Vladimir Putin și președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Potrivit lui Erdogan, nu s-au reușit armonizarea pozițiilor cu privire la „acordul cerealelor”, din care Rusia a ieșit în iulie, acuzând Occidentul de „decepție” și neîndeplinirea promisiunilor.

Moscova cere reconectarea Rosselhozbank la sistemul SWIFT și ridicarea restricțiilor privind asigurarea navelor care transportă îngrășăminte și alimente rusești. „Totuși, Occidentul are o opinie complet diferită despre Rusia, atât în ceea ce privește incidentul SWIFT, cât și în ceea ce privește asigurarea”, a subliniat Erdogan. El a menționat că ONU a propus o nouă schemă, un „mecanism de mediere, care nu ar fi un SWIFT direct, așa cum doreau rușii, ci ar fi un derivat al SWIFT”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acord #Cereale #Erdogan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.