Se reaprind speranțele: Erdogan îi propune lui Putin reluarea acordului cerealelor

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a transmis Rusiei un document privind posibilitatea reluării acordului privind cerealele, a declarat președintele rus Vladimir Putin într-un interviu pentru emisiunea „60 de minute”.

„Acum, domnul Erdogan, cu care ne-am întâlnit ieri, a reînnoit din nou aceste propuneri legate de continuarea contactelor referitoare la navigația pe Marea Neagră și la alte probleme”, a citat Putin agenția „Interfax”.

Putin a adăugat că nu a avut încă ocazia să analizeze documentele prezentate de partea turcă și a subliniat că Moscova consideră că orice acorduri trebuie să respecte interesele Rusiei.

Purtațiul de cuvânt al președintelui, Dmitri Peskov, a menționat că autoritățile și specialiștii ruși studiază documentul turc referitor la posibilitatea reluării acordului privind cerealele. El a adăugat că experiența anterioară a acestui acord nu a fost una de succes și că inițiativa nu a funcționat ca o afacere.

„Proiectul documentului privind posibilitatea discutării unei astfel de încercări a fost transmis de partea turcă. Acum acest document este analizat de autoritățile și specialiștii noștri. Președintelui i se vor raporta pozițiile în acest sens”, a adăugat Peskov.

Acordul privind cerealele a fost semnat în iulie 2022 între Rusia, ONU, Ucraina și Turcia. Acordul consta în două părți: Moscova a acceptat să permită exportul în siguranță al cerealelor ucrainene din porturile Odesa, Cernomorsk și Iujnîi, iar Rusia a fost scutită de restricții privind accesul produselor agricole și îngrășămintelor sale pe piețele globale.

Conform datelor ONU, în cadrul acordului, din Ucraina au fost exportate 32,9 milioane de tone de produse agricole, 65% dintre acestea fiind destinate Chinei, Spaniei, Turciei, Italiei și Țărilor de Jos. Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că mai puțin de 3% din livrări au ajuns la țările cele mai sărace.

Rusia a ieșit din inițiativa Mării Negre pe 17 iulie 2023 și a amenințat cu riscuri militare țările care decid să reia acordul fără ea. După aceasta, Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că va considera „obiective militare” toate navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene.

La începutul lunii septembrie a anului trecut, au avut loc negocieri între președintele rus Vladimir Putin și președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Potrivit lui Erdogan, nu s-au reușit armonizarea pozițiilor cu privire la „acordul cerealelor”, din care Rusia a ieșit în iulie, acuzând Occidentul de „decepție” și neîndeplinirea promisiunilor.

Moscova cere reconectarea Rosselhozbank la sistemul SWIFT și ridicarea restricțiilor privind asigurarea navelor care transportă îngrășăminte și alimente rusești. „Totuși, Occidentul are o opinie complet diferită despre Rusia, atât în ceea ce privește incidentul SWIFT, cât și în ceea ce privește asigurarea”, a subliniat Erdogan. El a menționat că ONU a propus o nouă schemă, un „mecanism de mediere, care nu ar fi un SWIFT direct, așa cum doreau rușii, ci ar fi un derivat al SWIFT”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acord #Cereale #Erdogan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.