Securitatea alimentară discutată la Guvern. Gavrilița i-a spus lui Gherciu să analizeze impactul războiului

09 Mart. 2022, 15:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Mart. 2022, 15:37 // Actual //  bani.md

Războiul Federației Ruse din Ucraina a afectat comerțul Republicii Moldova cu cele două state. Or, premiera Natalia Gavrilița i-a spus ministrului Agriculturii, Viorel Gherciu să analizeze impactul asupra exporturilor, dar și asupra securității alimentare a țării.

Recomandăm elaborarea de politici în maxim două săptămâni, în contextul sistării anumitor exporturi în Ucraina, dar și în contextul creșterii prețurilor la carburanți pentru ajutorarea agricultorilor. Noi trebuie s venim cu programe țintite pentru industriile care au nevoie de suport”, a explicat Gavrilița

De la 1 martie 2022 au intrat în vigoare interdicțiile la exportul de grâu și porumb, iar în scurt timp se așteaptă o astfel de măsură și în cazul semințelor de floarea soarelui.

Acestea sunt doar o parte din măsurile luate de Comisia pentru Situații Excepțională pentru o perioadă de aproximativ două luni și au ca scop declarat asigurarea securității alimentare a țării.

Datele vamale arată că principalul exportator de porumb în 2021 a fost Agrofloris-Nord SRL (deținută de milionarul Vaja Jhashi), care a avut o cotă de 21%. Trans Cargo Terminal SRL – a asigurat în 2021 circa 2% din livrările de porumb. După Agrofloris, al doilea exportator este Orom-Imexpo SRL din Orhei cu o cotă de 11%.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.