Semnal clar de la Bruxelles: „Va continua decarbonizarea, dar fără dezindustrializare”

Liderii din sectoarele de bază ale industriei, ce reprezintă companii cu afaceri de 550 de miliarde de euro şi 7,8 milioane de angajaţi ai Europei, au lansat Declaraţia de la Anvers care conturează zece acţiuni concrete, inclusiv integrarea Acordului Industrial European în Agenda Strategică Europeană, în cadrul Summit-ului Industriei Europene. 73 de lideri din 20 de sectoare industriale au semnat această declaraţie în faţa prim-ministrului belgian, Alexander De Croo, şi preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

România a fost reprezentată la Summitul Industriei Europene de la Anvers de Ştefan Vuza, preşedintele Chimcomplex, cea mai mare companie industrială antreprenorială.

„Se pare că acum decidenţii de la Bruxelles au înţeles efectele de mantă ale jocului mondial şi vor trece la aplicarea corecţiilor necesare prevăzute în Declaraţia de la Anvers! Pentru cei ce nu sunt interesaţi de domeniul macroeconomic rezum totul la fraza cheie spusă ca şi angajament de către premierul Belgiei: „va continua decarbonizarea, dar fără dezindustrializare!” Să vedem acum când se va trece la fapte!”, a declarat ştefan Vuza, Preşedinte Consiliul de Administraţie Chimcomplex.

Declaraţia de la Anvers este un apel urgent pentru revitalizarea industriei europene şi consolidarea sectoarelor industriale de bază şi asigurarea competitivităţii şi rezilienţei acestora în contextul schimbărilor geopolitice.

Avertismentul industriaşilor privind lipsa de competitivitate a Europei faţă de concurenţii Chinei şi a SUA vine la doar câteva luni după ce UE a finalizat reglementările climatice pentru toate sectoarele economice.

Producţia industrială chimică a Europei a scăzut cu încă 8% al treilea an consecutiv, conform Cefic Chemical Trends Report, Dec. 2023.

La celalalt pol producţia de chimicale din China este la cele mai mari niveluri atinse vreodată, cu 9,6% mai mare în 2023 decât în 2022 totul fiind exportat către Europa.

“Planul de decarbonizare asumat de UE, plan disproporţionat faţă de emisiile de care este în mod real responsabil blocul european raportat la nivel mondial, este în impas. Toată industria europeană ce este mare consumatoare de energie funcţionează la jumătate din capacitate şi aici mă refer la metalurgie, chimie, ciment, hârtie . Iar motivul este energia care este de trei ori mai scumpă faţă de blocul American, Arab sau Asia-China. (…) Dacă prin politici energetice nerealiste se vor închide industriile de bază, în mai puţin de trei ani, orice produs fabricat în Europa va deveni prea scump iar populaţia va alege să cumpere produsele ce vin din import care sunt deja la preţuri mult mai mici”, a spus Vuza.

Prin această declaraţie se solicită transformarea Europei într-un lider global în furnizarea de energie cu emisii reduse de carbon, printr-un parteneriat strategic, inclusiv un sprijin mai puternic pentru proiectele UE. Semnatarii Declaraţiei sunt industriaşii de top ai Europei, din sectoare precum: chimie, hârtie, metalurgie, minerit, aluminiu, petrol şi gaze, ciment, îngrăşăminte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ue industrializare #carbon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie