Slusari atacă promisiunea lui Recean: Unde-i capul lui Vadim Ceban?!

Alexandr Slusari, membru în Consiliul de Observatori la Energocom, ridică semne de întrebare privind lipsa de transparență și acțiune din partea Guvernului în procesul de înlocuire a lui Vadim Ceban cu Dorin Junghietu la conducerea companiei Moldovagaz.

Într-o postare pe Facebook, Slusari a reamintit că, pe 5 decembrie, premierul Dorin Recean a declarat public că a dispus convocarea de urgență a Consiliului de Observatori al Moldovagaz pentru a finaliza schimbarea conducerii companiei. Totuși, la aproape două săptămâni de la această declarație, nu există nicio claritate sau informație cu privire la evoluția acestui proces.

„A fost ședința Consiliului de Observatori la Moldovagaz? Este destituit Vadim Ceban? A fost măcar încercarea de a convoca ședința Consiliului din partea APP?”, întreabă Slusari, subliniind că liniștea guvernamentală pe acest subiect este îngrijorătoare.

El a amintit, de asemenea, despre achizițiile controversate de gaze naturale făcute sub conducerea lui Vadim Ceban, inclusiv refuzul de a cumpăra gaze mai ieftine în aprilie și achizițiile recente la prețuri mai mari decât cele de pe piața mondială.

„Securitatea energetică a țării rămâne в надёжных руках Вадима (în mâinile de nădejde ale lui Vadim)”, a ironizat Slusari, criticând aparenta protecție de care beneficiază actualul șef al Moldovagaz din partea Guvernului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #Ceban #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.