Slusari atacă promisiunea lui Recean: Unde-i capul lui Vadim Ceban?!

Alexandr Slusari, membru în Consiliul de Observatori la Energocom, ridică semne de întrebare privind lipsa de transparență și acțiune din partea Guvernului în procesul de înlocuire a lui Vadim Ceban cu Dorin Junghietu la conducerea companiei Moldovagaz.

Într-o postare pe Facebook, Slusari a reamintit că, pe 5 decembrie, premierul Dorin Recean a declarat public că a dispus convocarea de urgență a Consiliului de Observatori al Moldovagaz pentru a finaliza schimbarea conducerii companiei. Totuși, la aproape două săptămâni de la această declarație, nu există nicio claritate sau informație cu privire la evoluția acestui proces.

„A fost ședința Consiliului de Observatori la Moldovagaz? Este destituit Vadim Ceban? A fost măcar încercarea de a convoca ședința Consiliului din partea APP?”, întreabă Slusari, subliniind că liniștea guvernamentală pe acest subiect este îngrijorătoare.

El a amintit, de asemenea, despre achizițiile controversate de gaze naturale făcute sub conducerea lui Vadim Ceban, inclusiv refuzul de a cumpăra gaze mai ieftine în aprilie și achizițiile recente la prețuri mai mari decât cele de pe piața mondială.

„Securitatea energetică a țării rămâne в надёжных руках Вадима (în mâinile de nădejde ale lui Vadim)”, a ironizat Slusari, criticând aparenta protecție de care beneficiază actualul șef al Moldovagaz din partea Guvernului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #Ceban #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.