Șoferii plătesc, statul papă: doar jumătate din bani ajung la drumuri

18 Feb. 2026, 07:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2026, 07:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.

22 Iul. 2026, 13:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Iul. 2026, 13:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat de ce Energocom nu a achiziționat volume mai mari de gaze înainte ca prețurile de pe bursele europene să urce până la 69 de euro/MWh. Oficialul a declarat că întreprinderea a acționat conform strategiei aprobate și a metodologiei de ajustare a tarifelor, iar achizițiile pentru sezonul rece urmează să continue.

„Energocom a respectat metodologia de ajustare a tarifelor. În momentul în care a observat o abatere de peste 1%, a acționat conform regulilor. Cei 106 milioane de lei din aproximativ 8 miliarde reprezintă circa 1,6%”, a declarat ministrul.

Junghietu a amintit că Energocom a cumpărat anul trecut gazele necesare pentru sezonul de încălzire 2025–2026 și că, la începutul lunii iunie, compania a rezervat capacitățile anuale de transport pentru următorul sezon rece.

Potrivit ministrului, în lunile aprilie, mai și iunie consumul de gaze este redus, iar achizițiile au fost efectuate în principal prin tranzacții spot, fără ca acest lucru să însemne că societatea a renunțat la cumpărăturile pentru iarna următoare.

„Energocom are o strategie de achiziție a gazelor, prezentată anterior, și va continua să lucreze în baza acesteia”, a precizat Junghietu.

Ministrul a subliniat că evoluția prețurilor este dictată de piața internațională și nu poate fi controlată de autoritățile de la Chișinău. El a menționat că, recent, cotațiile gazelor au depășit 59 de euro/MWh și au ajuns chiar la 69 de euro/MWh, volatilitatea burselor influențând direct costul gazelor din tarif.

Potrivit acestuia, aproximativ 60% din factura achitată de consumatori reprezintă costul gazelor, în timp ce 28,39% revine distribuției, 1,5–2% transportului, iar restul reprezintă componenta de furnizare și cea de corectare.