Soluția dubioasă a Guvernului! Cum explică Spînu procurarea celor 10 milioane de metri cubi de gaz

Ieri, 29 august, Comisia Situații Excepționale anunța că a mandatat compania de stat „Energocom” să achiziționeze 10 mil. metri cubi de gaz pentru care au fost alocați 322 mil. de lei din bugetul de stat. Achiziția va fi făcută în perioade diferite la prețuri diferite: 1458,92 USD în luna august și 1881 USD pentru mia de metri cubi în septembrie. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat pentru BANI.MD că acest lucru va permite achitarea avansului către Gazprom pentru luna august.

„Achizițiile în perioade diferite se explică prin economiile pe care le-a făcut Moldovagaz. Or, în august am economist 5 mil. metri cubi și în septembrie cred că reușim să economisim încă 5 mil. de metri cubi. Respectiv cele 322 mil. de lei sunt pentru achitarea gazului, dar și pentru achitarea avansului pentru luna august, care urmează să fie achitat până la 1 septembrie”, a explicat Spînu.

Referindu-se la prețul diferit, ministrul a spus că în luna septembrie metanul va costa mai scump – 1881 dolari, în condițiile în care sfârșitul fiecărei luni se stabilește prețul pentru luna următoare.

În ceea ce privește soluția pentru luna septembrie, ministrul Spînu a declarat: „În cazul lunii septembrie vom ajunge la data de 20 și vom vedea cum vom proceda”.

Livrările de gaz în Moldova în luna august au costat 39,3 mil. USD, iar plata avansului, de circa 16 mil. USD a fost contramandată pentru 1 septembrie din cauza lipsei de bani la Moldovagaz. Respectiv cele 322 mil. de lei alocate de stat sunt echivalentul a 16,6 mil. USD, ceea ce înseamnă că Guvernul își asumă să ajute Moldovagaz să achite datoria față de Gazprom.

Fostul deputat Alexandr Slusari susține că de fapt Republica Moldova ar urma să achite de două ori pentru gazul livrat Totodată, vicepremierul Spînu respinge acuzațiile și afirmă că, de fapt Moldovagaz achită pentru gazul livrat în luna august și septembrie.

Moldovagaz nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale față de Gazprom de a achita un avans pentru livrările de gaze în data de 20 august 2022. În acest sens, Moldovagaz s-a adresat la Gazprom cu solicitarea de a amâna plata avansului până la 1 septembrie 2022. Gazprom a decis să accepte în mod excepțional această solicitare.

Neplata avansului se datorează acumulării insuficiente de bani de către Moldovagaz urmare a devierilor financiare care s-au acumulat urmare a tarifului mai mic aprobat de ANRE pentru consumatorii casnici, care în prezent este de 23 de lei.

În perioada ianuarie–iulie 2022 devierile tarifare au constituit 954 milioane lei. Mai mult, în august acestea vor constitui cca 409 milioane lei, iar în septembrie – cca 623 milioane lei. Aceste restanțe, de peste 2 miliarde lei, inevitabil urmează sa fie incluse în tariful pentru gaze achitat de consumatori. Întârzierea plăților contractuale ridică și suma datoriei față de furnizor, care deja e destul de impunătoare, și compromite relațiile între furnizorul de gaze și Moldovagaz.

#arezerva #Spînu #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rene Benko este omul care a stat în spatele Signal Holding, una dintre cele mai mari companii private din Austria care a activat în domeniul imobiliar şi care a fost cap de afiş în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment al unei companii imobiliare de la criza din 2008 şi până în prezent, notează businessmagazin.ro.

Drumul lui Benko către vârf n-a fost unul uşor. Magnatul cu o avere cândva estimată la aproape şase miliarde de dolari, a abandonat liceul la doar 17 ani şi a fost condamnat pentru dare de mită în 2012.

Atunci, Benko a cooperat cu Ivo Sander, fost prim-ministru croat pentru a-l convinge pe controversatul politician italian Silvio Berlusconi să scape Signal Holding de taxele pe care compania trebuia să le plătească pentru proiectele sale din Milano, scrie Wall Street Journal.

Benko, în vârstă de 46 de ani, a fost crescut într-o familie modestă din Innsbruck, un oraş austriac pitoresc situat în Alpi. După abandonarea liceului fostul magnat imobiliar s-a ocupat de transformarea mansardelor unor clădiri rezidenţiale în apartamente de lux, convingându-i pe rezidenţii reticenţi de la etajele inferioare să accepte planurile sale, oferindu-se să instaleze lifturi pe cheltuiala sa. În final, businessul său a devenit avantajos pentru tot cei implicaţi.

Pentru face pasul către imobiliare şi a deschide un business în toată regula austriacul a avut nevoie de bani serioşi. El a rezolvat problema finanţării după ce a convins un moştenitor al unei benzinării să vină cu cash pentru ideile sale de business. Odată ce problema banilor a fost rezolvată, Benko a dat undă verde proiectelor sale, iar imperiul său de business începea să capete contur la începutul anilor 2000. Două decenii mai târziu, mai exact în 2019, Signa Holding,se putea lăuda că deţine clădirea Chrysler din New York, una dintre cele mai emblematice asseturi imobiliare din lume.

Valoarea proprietăţilor raportate de principalele sale două companii imobiliare – Signa Prime şi Signa Holding – a crescut la 3,6 miliarde de euro în 2014, a depăşit 10 miliarde de euro în 2017 şi a sărit de 18 miliarde de euro până în 2020 – o creştere extraordinară într-un sector cu evoluţie lentă precum cel imobiliar.

Cu toate acestea, în ciuda succesului şi a rezultatelor raportate, Benko s-a lovit de o problemă care în doar doi ani a ajuns să-i scufunde imperiul: profitabilitatea companiei arăta fantastic, însă doar pe hârtie. În realitate, compania încasa pierdere după pierdere, creditorii şi investitorii băteau la uşa lui Benko după banii împrumutaţi, iar Signal Holding începea să se prăbuşească încet.

Între 2017 şi 2021, companiile lui Rene Banko raportau un profit de 3,4 miliarde de euro. Signa Holding a majorat din pix cifrele privind profitul, pentru că în caz contrar ar fi fost forţată să recunoască că se confruntă cu pierderi semnificative.

Tot în aceeaşi perioadă, Signa a făcut autorităţile austriece să ridice din sprâncene după ce a plătit dividende de 1,9 miliarde de euro, în ciuda faptului că încasase doar 1,6 miliarde de euro venituri din chiriile generate de clădirile sale, o situaţie cel puţin neobişnuită pentru un jucător imobiliar de mare anvergură.

Până în 2023, compania a fost forţată să renunţe la mai mult proiecte imobiliare, să lichideze o serie de business-uri mai mici şi să facă paşi în spate în timp ce continua să se confrunte cu scandaluri pe bandă rulantă şi să „sângereze” cash.

Lovitura finală pentru Signa Holding şi Rene Benko a venit în noiembrie 2023 când compania n-a reuşit să plătească o obligaţiune de 200 de milioane de dolari. Eşecul a declanşat o serie de falimente în lanţ care au culminat cu prăbuşirea totală a imperiului imobiliar construit de omul de afaceri austriac pe parcursul ultimilor 20 de ani.

După faliment, austriacul a ieşit din rândurile miliardarilor şi a dispărut în anonimitate. De numele lui Benko, care cândva făcea parte din clasamentul Forbes ai celor mai bogaţi oameni de pe planetă, nu se mai leagă decât un grafic al averii realizat de celebra publicaţie şi un faliment ale cărui repercusiuni asupra lumii imobiliarelor nu sunt cunoscute nici astăzi în totalitate.