Spania va transforma cimitirele în cea mai mare fermă solară urbană

Proiectul Requiem in Power (RIP) va fi cea mai mare fermă solară urbană din Spania, capabilă să producă aproximativ 2,8 MW de energie electrică.

Aproximativ 7.000 de panouri fotovoltaice au fost amplasate pe cripte şi alte structuri din cimitirele publice din Valencia, potrivit Uniunii Europene.

„Aceste locuri publice oferă mult spaţiu pentru generarea de energie curată”, se arată în fişa informativă citată de The Independent.

„Energia produsă va fi folosită pentru utilităţile publice, precum şi pentru gospodăriile cetăţenilor”.

Se estimează că proiectul RIP va economisi până la 140 de tone de emisii de carbon în fiecare an, atunci când va fi complet operaţional.

Valencia îşi propune să devină neutră climatic până în 2030

Proiectul face parte din misiunea climatică Valencia 2030, prin care oraşul a devenit un pionier al obiectivului Uniunii Europene de a deveni neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Valencia îşi propune să atingă acest obiectiv la nivel municipal cu 20 de ani înainte de termen, ajungând la neutralitate climatică până la sfârşitul acestui deceniu.

„În acest context de urgenţă climatică, oraşele au un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice şi sunt esenţiale pentru găsirea unei soluţii”, se arată pe site-ul proiectului.

Valencia nu este primul oraş care instalează panouri solare în cimitire. O comună din Franţa a lansat un proiect similar în 2021 pentru a-şi transforma cimitirul într-un centru de energie regenerabilă. Saint-Joachim intenţionează să instaleze 5.000 de panouri până anul viitor, la un cost de aproximativ 3,3 milioane de euro.

#panouri soalre #cimitire #Spania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.