Spania va transforma cimitirele în cea mai mare fermă solară urbană

Proiectul Requiem in Power (RIP) va fi cea mai mare fermă solară urbană din Spania, capabilă să producă aproximativ 2,8 MW de energie electrică.

Aproximativ 7.000 de panouri fotovoltaice au fost amplasate pe cripte şi alte structuri din cimitirele publice din Valencia, potrivit Uniunii Europene.

„Aceste locuri publice oferă mult spaţiu pentru generarea de energie curată”, se arată în fişa informativă citată de The Independent.

„Energia produsă va fi folosită pentru utilităţile publice, precum şi pentru gospodăriile cetăţenilor”.

Se estimează că proiectul RIP va economisi până la 140 de tone de emisii de carbon în fiecare an, atunci când va fi complet operaţional.

Valencia îşi propune să devină neutră climatic până în 2030

Proiectul face parte din misiunea climatică Valencia 2030, prin care oraşul a devenit un pionier al obiectivului Uniunii Europene de a deveni neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Valencia îşi propune să atingă acest obiectiv la nivel municipal cu 20 de ani înainte de termen, ajungând la neutralitate climatică până la sfârşitul acestui deceniu.

„În acest context de urgenţă climatică, oraşele au un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice şi sunt esenţiale pentru găsirea unei soluţii”, se arată pe site-ul proiectului.

Valencia nu este primul oraş care instalează panouri solare în cimitire. O comună din Franţa a lansat un proiect similar în 2021 pentru a-şi transforma cimitirul într-un centru de energie regenerabilă. Saint-Joachim intenţionează să instaleze 5.000 de panouri până anul viitor, la un cost de aproximativ 3,3 milioane de euro.

#panouri soalre #cimitire #Spania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.